24 iunie, 2011

Pasionaţii de role din Calafat vor avea o pistă special amenajată lângă Debarcader


După proiectul cu plaja, Viceprimarul Doru Mituleţu vine cu un nou proiect care vizează o pistă pentru cei pasionaţi de role şi scheibord. În acest sens lângă debarcader, mai exact în vecinătatea fostelor bazine ajunse în ruină din dreapta treptelor care duc spre Monumentul Independenţei, va fi amenajată o pistă care aşa cum ne-a declarat viceprimarul se vrea a fi pe placul copiilor şi tinerilor, adepţi ai sporturilor moderne. Pista din bitum va fi marcată fiind prevăzută şi cu câteva trambuline pentru cei experimentaţi dar şi bănci pentru părinţii şi bunicii care îi vor supraveghea pe amatorii de aceste sporturi de stradă puternic popularizate în Occident dar şi la noi în oraşele cu o populaţie mai numeroasă. Un proiect îndrăzneţ domnule Viceprimar, însă înainte de toate vrem să vedem cum va arăta plaja după ce o veţi reamenaja ca să ne dăm seama mult mai uşor cum va arăta şi acest al doilea proiect. Vă recomandăm totuşi ca lucrările să se execute cât mai repede deoarece vara mai are trei luni şi după aceea nu ne vom mai gândi la nisip şi la scheiborduri ci la zăpadă şi cauciucuri de iarnă.


actualitatea calafeteană

22 iunie, 2011

NOI LOCURI DE MUNCĂ ÎN CALAFAT

FABRICA DE CONFECŢII CALAFAT

Intreprindere Individuală

Bădeancă Irina Andrei

-CARTE DE MUNCĂ DIN PRIMA ZI

-CONTRACT PE PERIOADĂ

NEDETERMINATĂ



PROGRAM DE LUCRU 8 ORE

LUNI-VINERI 07.00 – 15.30

SALARIU MINIM PE ECONOMIE DE 670 LEI LUNAR,  CU POSIBILITATE DE MĂRIRE, ÎN FUNCŢIE DE ORELE SUPLIMENTARE LUCRATE

FABRICA ARE CONTRACTE DE 20.000 DE PRODUSE  PE LUNĂ

PUNCT DE LUCRU ÎN CALAFAT, STR.TEILOR , NR.54

TEL: 0740.934.923 ; 0786.206.710

RUGĂM SERIOZITATE

GARANTĂM PLATA SALARIILOR

20 iunie, 2011

Plaja din Calafat va fi curăţată şi reamenajată. Calafetenii vor avea după mulţi ani o plajă în adevăratul sens al cuvântului.





Nu sunt de la noi aceste cuvinte mari, ci de la domnul Doru Mituleţu, viceprimarul oraşului, care vrea, aşa cum ne-a declarat, să se vadă ceva în urma lui. O primă încercare este reamenajarea zonei Debarcader şi în primul rând plaja, pe care viceprimarul ar vrea să o redea Calafatului total schimbată şi în cel mai scurt timp cu putinţă. Aşa se face că de câteva zile a început curăţarea şi defrişarea zonelor urâte de la malul Dunării unde nu s-a intervenit de mai bine de 15-20 de ani (cele aflate în apropiere de plajă). Deja au fost aduse câteva maşini cu nisip, fiind realizate în primă fază reparaţiile la terasamentul din piatră şi ciment, afectat în timp de alunecările de teren, dar şi de creşterea nivelului Dunării.

Peste 4000 de metri pătraţi de plajă vor avea din acestă vară un strat fin de nisip, fără iarbă, pietre, sticle sparte şi gunoaie. În partea din faţă, vor fi montate 4 duşuri, urmând ca în zona unde se va face un teren de volei şi tenis de picior să fie montate cabine de schimb. Vor fi refăcute scările, fiind totodată igienizate şi toaletele dintre ciupercă şi plajă, veşnic murdare.

Toate lucrările implică un efort financiar minim, fiind executate cu angajaţii primăriei.

Ceva mai scepticii şi reţinuţi ca întotdeauna noi, cei de la Actualitatea Calafeteană, aşteptăm ca acest prim pas către civilizaţie să fie făcut prin fapte şi nu prin vorbe.

Parcare greşită în faţa Danubiului


Noua parcare, construită cu scopul de a deservi noul supermarke putem spune că a fost neinspirat sau prost executată. Costurile parcării, suportate în totalitate de firma MIXTA.SA, firma care gestionează complexul comercial Danubiu, nu cred că se justifică. De ce? Fiindcă sunt în continuare maşini parcate şi pe partea dreaptă, iar traficul este foarte greoi la ore de vârf. Nu mai vorbim în cazul în care trebuie să treacă un camion, că deja lucrurile se complică. În primul rând, nu corespunde din punct de vedere tehnic normelor în vigoare, care cer ca maşinile parcate să nu ocupe carosabilul, ceea ce este imposibil la parcarea de la Danubiu în comparaţie cu parcarea făcută de Primăria Calafat din faţa Băncii Ţiriac. De asemenea nu există un semn de circulaţie care să interzică parcarea pe partea opusă. Nu mai vorbim de cei care parchează de-a lungul şoselei, aşa cum puteţi vedea chiar în poza ataşată acestui articol. Credem că această investiţie nu şi-a atins scopul, iar peste toate s-au mai scos şi pavelele puse de Primăria Calafat suportate din banii calafetenilor.

Comasare ilegală la Poiana Mare. Cadrele didactice vor acţiona în instanţă Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj


Problema comasării unităţilor de învăţământ la Poiana Mare a creat o serie de nemulţumiri în rândul cadrelor didactice. La întâlnirea avută cu Prefectul, doamna profesoară Constanţa Mitricoiu şi-a exprimat nemulţumirea faţă de atitudinea jignitoare a ministerului de resort care a luat decizia de a comasa toate instituţiile de învăţământ din Poiana Mare (grădiniţele, şcolile generale şi liceul). Mai mult decât atât, după ce a fost hotărâtă soarta şcolilor şi a liceului din Poiana Mare, a fost trimisă o adresă prin care se cerea un aviz consultativ din partea Consiliului local şi a profesorilor. Doamna profesoară Constanţa Mitricoiu a declarat că atitudinea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj a fost una jignitoare, deoarece decizia fusese luată oricum. Mai mult chiar, la Poiana Mare s-a făcut o primă etapă a comasării, iar în momentul de faţă toate şcolile se încadrează cu efectivele de elevi în lege. Legea Învăţământului, aprobată de Parlamentul României, spune clar că vor fi comasate doar şcolile care au sub 300 de elevi, ori la Poiana Mare nu există un astfel de caz, de exemplu Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 are 600 de elevi. Din datele pe care le avem, profesorii vor acţiona în judecată Inspectoratul Şcolarb Judeţean Dolj, deoarece legea a fost încălcată.

17 iunie, 2011

Unde se joacă copiii noştri în Calafat ?Pentru cei cu vârste între 8 şi 18 ani nu este nimic amenajat.


E greu de spus, mai ales pentru cei din cartierele Cobuz şi Traian. Majoritatea se joacă printre blocuri, pe lângă bările unde se bat covoarele sau printre maşini. Cu o minge pe care o urmăresc toţi, caută un loc unde să poată face un fotbal sau un tenis de picior. Până acum administraţia locală a făcut doar locuri de joacă pentru cei mici, până la vârsta de 7 ani. Problema este că cei cu vârste cuprinse între 8 şi 18 ani vor altceva, iar pentru ei nu există nici măcar un teren pentru tenis de picior. N-ar fi rău dacă apelul nostru ar fi receptat şi s-ar face chiar nişte mese de tenis din ciment cu fileu metalic sau alte zone de agrement unde copiii noştri să facă mişcare, să se dezvolte sănătos

Sala de Judo din Calafat a intrat în renovare



În urmă cu două săptămâni, au început lucrările de reabilitare a sălii de Judo din Calafat. Aflată în fosta casă naţionalizată din apropierea Bisericii Sf.Nicolae, sala de antrenament, care găzduieşte peste o sută de judoka, arată lamentabil. Primăria Calafat a făcut, în sfârşit, un prim pas către tinerii judoka, ajutând doar cu materiale refacerea exteriorului şi interiorului urmând ca mâna de lucru să fie plătită de C.S. Independenţa. Antrenorul Alexandru Pop, sufletul mişcării judoka din Calafat, ne-a declarat că “este un început, un pas al autorităţilor locale către tinerii care doresc să trăiască şi să se dezvolte sănătos prin practicarea unui sport”. În primă fază vor fi acoperite o parte din ferestre, iar cele care vor rămâne vor avea o tocărie nouă, termoizolantă. Se va construi şi un grup sanitar, urmând ca pe viitor, dacă va fi posibi,l iar Primăria se va implica, să fie schimbată şi pardoseala. Rămân multe de făcut, mai ales că în perioada iernii, sala nu are centrală termică sau alte surse alternative de încălzire.

ACTUALITATEA CALAFETEANĂ este aproape de tinerii sportivi din Calafat care au avut şi au performanţe deosebite pe plan naţional şi internaţional.

16 iunie, 2011

A apărut numărul 2 din Actualitatea Calafeteană


Astăzi, 16 iunie şi mâine va fi distribuit ziarul Actualitatea Calafeteană. Apărut în 4000 de exemplare cu subiecte incendiare, va stârni cu siguranţă interesul multor calafeteni. Vom spicui câteva din titlurile importante ale ziarului:

"Blocurile
din Calafat arată ca după război"

"Calafatul, un mort frumos"

"Parcare greşită la Danubiu"
"Hoţie la factura de apă în Calafat"
"Unde se jocă copiii noştri"
"Şarpe gigant capturat la Calafat"
"Sensurile giratorii"
"Un calafetean la concursul Românii au talent"
"Apă şi canal la Golenţi şi Basarabi"
"Apă şi canal la Poiana Mare"
"S-ar putea să nu avem pod nici în 2012"

Cei care vor citi ziarul vor avea ocazia de a găsi lucruri interesante care sunt în atenţia calafetenilor.






14 iunie, 2011

Externalizarea serviciului de colectare a gunoiului din Calafat


În cel mai scurt timp, colectare şi transportul gunoiului vor fi făcute de o firmă particulară, specializată pe acest gen de servicii. Neavând groapă de gunoi care să respecte normele europene, Calafatul este obligat să trasporte miile de tone de reziduuri la singura groapă autorizată din Dolj, adică la Craiova. Acest lucru nu va fi pe placul multor cetăţeni din Calafat care vor plăti mai mult decât în momentul de faţă când acest serviciu este făcut prin D.S.U.P. Calafat. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu apa care înainte de a fi preluată de Oltenia S.A, costa 1,8 lei metru cub, iar acum este peste 5 lei şi este posibil ca în toamnă să ajungă la 7 lei.

Calafetenii mănâncă din gunoaie!!!



Este un adevăr trist pe care îl ştie toată lumea- groapa de gunoi de lângă fosta Uzină Termică este asaltată de sute de porci care trăiesc din gunoaiele, din leşurile pe care calafetenii le aruncă. Suntem convinşi că o parte din acei porci ajung şi în măcelăriile din Calafat. O familie cu trei sau patru persoane nu poate mânca 10 sau 15 porci şi atunci pentru suplimentarea veniturilor se recurge la comercializarea acestora. Ne-am dori ca cele afirmate să nu aibă legătură cu realitatea însă zicala „ca la noi la nimenea” ne face să credem cu totul altceva.

Castraveţii au mers pe piaţa din Calafat



Tam- tamul mediatic în legătură cu bacteria ucigaşă Escherichia coli întâlnită la anumite tipuri de legume , în special la castraveţi, nu a afectat vânzarea la Calafat. Am aflat de la comercianţi că cererea a fost aceeaşi, singurul impediment fiind preţul scăzut, doar un leu pe kg. Dacă va continua aşa, ne-au declarat comercianţii, va ajunge la 50 de bani pe kg în scurt timp. Castraveţii din zona noastră, ca şi majoritatea legumelor, sunt aduse din localităţile apropiate. În concluzie, putem asigura toţi consumatorii că nu există pericolul de a ne infesta cu bacteria Escherichia coli.

10 iunie, 2011

Pavele noi pe Bulevardul Tudor Vladimirescu din Calafat.




Astăzi au început lucrările schimbare a pavelelor pe Bulevardul Tudor Vladimirescu pe tronsonul cuprins între Mogador şi strada 1 Mai. Suprafaţa care va fi decopertată şi apoi acoperită cu pavele însumează 1000 de metri pătraţi. Pavelele au fost achiziţionate cu suma de până în 15000 de euro şi vor fi puse cu lucrătorii Primăriei. Se vor respecta dimensiunile iniţiale ale trotuarului iar pavelele recuperate vor fi folosite pentru alte trotuare din Calafat. Motivul schimbării acestor pavele este proasta calitate a celor existente dar şi montarea lor care lasă de dorit. Lucrarea va dura trei săptămâni iar oficiali din cadrul Primăriei ne-au declarat că doresc ca lucrarea de această dată să fie de bună calitate.

08 iunie, 2011

Gard nou la Cimitirul din Calafat


În această vară va fi refăcut în totalitate gardul cimitirului din Calafat. Conform datelor furnizate de Primăria Calafat, lucrarea se ridică la 15.000 de euro , având ca obiectiv construirea a 800 de metri liniari de gard. Porţile pentru cele cinci căi de acces vor fi executate de lucrătorii din Primărie, iar noul gard va fi realizat din plăci de beton şi va avea aşa cum ne-au declarat oficialităţile, un aspect adecvat acestui loc. S-a luat în discuţie şi varianta deschiderii unei căi de acces pe latura şoselei de centură. Un alt obiectiv urmărit va fi mărirea amplasamentului actual al cimiturului, cu posibilitatea de a mai crea noi locuri de veci (în jur de câteva sute). Gardul care va fi recuperat se va folosi la împrejmuirea Parcului Poporului , adică părculeţul unde este amplasată Biserica Sfântul Nicolae (biserica de la port) dar şi pentru alte locaţii de interes public care necesităa ceastă operaţiune.


06 iunie, 2011

Dacia Logan, din faţa supermarketului miniMAX DISCOUNT din Calafat , a ajuns la Poiana Mare.



Astăzi la ora 15.00 reprezentanţii supermarketului miniMAX DISCOUNT au predat cheile maşinii doamnei Marioara Ciobanu în vârstă de 59 de ani din comuna Poiana Mare. Fericita câştigătoarea a loganului roşu din faţa magazinului a declarat că este bucuroasă dar mai ales copiii şi nepoţii. Tombola a adunat câteva mii de taloane fiind începută în data de 21 aprilie la data deschiderii supermarketului şi încheiată cu câteva zile în urmă.

02 iunie, 2011

"Înălţarea Domnului"sau Ispasul. Ziua eroilor. Cum se sărbătorea Ispasul la Calafat


Odată cu praznicul Înăltării, la noi se sărbătoreste si Ziua Eroilor, în semn de recunostintă pentru toti aceia care s-au jertfit pentru dreapta credintă, pentru apărarea tării si neamului românesc.
În traditia populară religioasă, această mare sărbătoare a crestinătătii se numeste Ispas, fiind dedicată personajului mitic cu acelasi nume, despre care se spune că ar fi asistat la Înăltarea Domnului la Cer. Acesta este văzut ca un om vesel si, de aceea, oamenii trebuie să se bucure în această zi. Gospodinele împodobesc casele si mormintele cu crengi verzi, la geamuri se pun crengi de leustean, si pregătesc aceleasi bucate traditionale de Pasti: ouă rosii, pască si cozonac, ori se taie miei si se dă de sufletul celor răposati. Se crede că acela care moare de Ispas ajunge direct în Rai.



La patruzeci de zile după Paşte se sărbătoreşte Ispasul – Înălţarea lui Iisus la ceruri. Se spune că Ispas ar fi fost personajul mitic care a asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la Cer.

Paştele cailor – În calendarul popular, această zi este numită şi Paştele Cailor. Pentru că atunci când Maica Domnului se pregătea să-l nască pe Iisus, animalele care nu i-au respectat liniştea au fost caii, Fecioara i-a blestemat să nu se sature decât odată-n an şi-atunci doar un ceas. “Fire-aţi cai afurisiţi, De mine, de Dumnezeu, Mai tare de fiul meu. Voi să nu mai aveti saţ Numa-n ziua de Ispas Şi-atuncea vreme de-un ceas” – Pop Reteganul
De la Paşte până la Ispas, oamenii se salută cu Hristos a inviat! şi îşi răspund cu Adevarat c-a înviat!, iar din ziua Înălţării Domnului până la Rusalii, se salută cu Hristos s-a înălţat! şi se raspunde cu Adevarat că s-a înălţat!.

Obiceiuri de Ispas:

- se poarta frunze de nuc la brâu ca Hristos când s-a înalţat;
- se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai;
- de Ispas se bat vitele cu leustean, ca să se îngraşe şi să fie ferite de boli;
- se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, spunându-se: “să ne dea Dumnezeu atâţia miei şi viţei câte furnici în furnicar!”;
- în ziua de Ispas nu se dă foc şi sare din casă;
- ce se seamănă după Ispas, nu rodeşte;
- în ziua de Înălţarea Domnului, femeile care au morţi în familie, împart azime calde, ceapă verde şi rachiu pentru sufletele acestora, crezându-se că e ziua în care sufletele lor se înalţă la cer şi să aibă merinde de drum;
- femeile împart lapte dulce, fiert cu păsat.
În vechime, ziua de Ispas era una a soroacelor, a încheierii diferitelor afaceri, însă, pentru că data sărbătorii variază de la an la an cu un număr mare de zile, sensul a devenit peiorativ: a nu da înapoi ce ai împrumutat, a amâna până la Paştele Cailor, până la Sfântul Aşteaptă, deci, a nu te ţine de promisiune.

În Calafat înainte de revoluţie majoritatea străzilor organizau Ispasul, fiind pomeniţii şi eroii români de pretutindeni, ştiuţi şi neştiuţi.Oamenii se adunau de obicei în dreptul fântânilor aducând de acasă mese şi mâncare. Fiecare îşi pomenea morţii şi vii iar după ce preotul slujea prinoasele începea agapa. Pentru calafeteni sărbătoarea era un prilej de comuniune, de cunoaştere şi relaxare în acelaşi timp. Din obiceiurile practicate înainte de revoluţie doar păzitul fântânilor s-a păstrat neschimbat. Cu toate acestea calafetenii dau de pomană pentru cei adormiţi şi obişnuiesc ca după amiază să se adune la un pahar de vin şi o partidă de şah sau table la poarta unui vecin pentru a puncta acaestă mare sărbătoare creştină.