29 iunie, 2010

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel


Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, fiindcă au fost „căpetenii apostolilor” şi „lumii învăţători”, contribuind, prin râvna lor, la răspândirea cuvântului evanghelic în multe părţi ale lumii. Despre Apostolul Petru se ştie că era pescar în Betsaida, la Marea Galileii şi îl chema Simion înainte de a se întâlni cu Iisus. Frate cu Andrei, cel întâi chemat să-l slujească pe Mântuitor, Petru era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece ucenici şi, de cele mai multe ori, vorbea în numele acestora, cerându-i Învăţătorului să le explice înţelesul tainelor credinţei. Era cinstit şi plin de cucernicie, gata orcând să se sacrifice pentru Hristos. Cu toate acestea, Petru nu şi-a putut învinge slăbiciunea şi s-a lepădat de trei ori de Domnul, tocmai în momentele dramatice pe când Acesta era batjocorit şi purtat de la Ana la Caiafa. După cea de-a treia arătare a Mântuitorului, Petru redevine Apostol şi îşi mărturiseşte de trei ori dragostea faţă de Cel înviat din morţi. Despre Sf. Petru se spune că deţine cheile Împărăţiei Cerurilor, cele pe care Iisus I le-a făgăduit în timpul vieţii sale pământeşti, după ce a mărturisit că El, este Fiul lui Dumnezeu.

O dată cu Înălţarea la cer a Domnului şi Pogorârea Sfântului Duh, Petru şi-a început dificila, dar nobila misiune de propovăduire a adevărului mântuirii. Pe 29 iunie, anul 67, Petru avea să moară pentru credinţa lui, ca un martir, în timpul prigoanei dezlănţuite împotriva creştinilor de crudul împărat Nero. A fost răstignit pe colina Vaticanului, acolo unde astăzi dăinuie o frumoasă basilică ce-i poartă numele.

Apostolul Pavel fusese un om învăţat, rabin în religia evreilor şi care îi prigonea cumplit pe cei ce îşi mărturiseau credinţa în Hristos şi propovăduiau Învierea Sa. Înainte de a veni la credinţă se numea Saul. În timpul unei campanii împotriva creştinilor din Cetatea Damascului, Iisus i se arată viitorului apostol în chip minunat făcându-l să se lepede de rătăcirea şi ura pe care o nutrise până atunci împotriva acestora. De atunci, Saul, sub noul nume Pavel, a devenit un neînfricat apărător al credinţei creştine şi unul dintre cei mai importanţi ucenici ai lui Hristos. Şi el a murit ca un mucenic, tăindu-i-se capul cu sabia, în aceeaşi zi cu Sfântul Petru. În postul dedicat celor doi martiri nu se mănâncă brânză, ouă sau carne, iar în popor există credinţa că acest post se ţine pentru sănătatea oamenilor şi animalelor, dar şi pentru apărarea de foamete şi grindină. Lunea, miercurea şi vinerea nu se consumă undelemn şi nu se bea vin. Ziua din post în care se dă dezlegare la peşte, chiar dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, este 24 iunie când se sărbătoreşte „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Creştinii merg în acestă zi cu colivă pentru a-i sărbători pe cei care poartă numele sfinţilor.

Preot Claudiu Marius Cimpoeru

Drumul Calafat-Ciupercenii Vechi a fost inundat


Din cauza revărsării Dunării, drumul judeţean DJ 553 Calafat - Ciupercenii Vechi, între kilometrii 2 şi 3, rămâne inundat pe o lungime de 60 de centimetri, stratul de apă fiind între cinci şi 20 centimetri"Circulaţia nu este încă întreruptă, urmând ca, dacă situaţia o impune, să fie deviată pe varianta ocolitoare de redirijare a circulaţiei, amenajată de Autoritatea publică locală Calafat, respectiv drumul comuncal DC 55 Calafat - Ciupercenii Noi - Ciupercenii Vechi sau drum de exploatare - amenajare cu autogrederul prin pădure situată paralel cu DJ 533", se mai arată în comunicatul ABA Jiu.Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din trei localităţi doljene, Desa, Ciupercenii Noi şi Calafat, au semnalat inundarea a aproape 1000 de hectare de teren.Astfel, la Desa au fost inundate 425 de hectare de teren, din care 315 hectare de păşuni şi fâneţe şi 110 hectare păduri. În comuna Ciupercenii Noi au fost inundate 150 de hectare de păşuni şi fâneţe, în timp ce în cartierul Ciupercenii Vechi al municipiului Calafat au fost afectate de ape 415 hectare de păşuni şi fâneţe şi 153 hectare de pădure.Conform măsurătorilor efectuate la staţiile hidrometrice din Dolj, Dunărea depăşise cota de inundaţie la Calafat cu 68 de centimetri, iar la Bechet cu 83 de centimetri

Mănăstirea de la Maglavit...un nou început.


În urma întrunirii Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei, s-au luat mai multe hotărâri privind reorganizarea şi dinamizarea vieţii monastice din judeţele Dolj şi Gorj. IPS Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a binecuvântat şi a consfinţit stareţii şi stareţele alese.

În baza temeiului nr. 955/2010, Mănăstirea Maglavit a fost transformată din mănăstire de călugări în mănăstire de maici după ce Protosinghelul Valentin Vladimir Dărângă, fostul stareţ al Mănăstirii Maglavit, a fost numit în demnitatea de mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane "Sfântul Dumitru" din Craiova. La conducerea mănăstirii a fost aleasă ca stareţă maica Maria Manuela Mărgineanu de la mănăstirea Sfânta Treime, localitatea Strâmba, judeţul Gorj. Slujba de investire a avut loc sâmbătă, 12 iunie, fiind oficiată de către Înalt Prea Sfinţitul Irineu în sobor cu trei preoţi, Părintele Consilier Gheorghe Zamfir, Părintele Protoiereu Pîrvu Cornel şi un viitor păstor duhovnicesc, părintele Claudiu Marius Cimpoeru, aflat în practică la Sfânta Mănăstire. Tot în cadrul acestei slujbe, a fost numit ca preot duhovnic al mănăstirii Ieromonahul Mateescu Paulin care a slujit la Mănăstirea Sadova, judeţul Dolj.

Cu siguranţă cele trei maici care au fost numite la mănăstirea de Maglavit, în frunte cu Maica Stareţă şi părintele Paulin, vor face tot posibilul ca acest loc minunat de lângă Dunăre să devină un adevărat centru spiritual pentru olteni şi nu numai. Înalt Prea Sfinţitul a arătat în cuvântul ţinut după slujbă că : “ este importantă aici lucrarea lui Dumnezeu, ca ea să fie simţită în mod real de toţi credincioşii care calcă pragul bisericii, iar cei care vor sluji acest sfânt lăcaş să fie conştienţi că numai printr-o dragoste sinceră faţă de Hristos şi faţă de oameni îşi vor îndeplini misiunea sfîntă pentru care au fost aleşi ,,

C Rudăreanu

25 iunie, 2010

Sindicalistii anunta protest de amploare la Cotroceni


Sindicalistii de la Cartel Alfa si Blocul National Sindical vor protesta, maine, intre orele 09.00-11.00, in fata Palatului Cotroceni, scrie Realitatea.

Traficul va fi restrictionat

Traficul rutier va fi inchis intre orele 08.00 – 11.30, pe Bd. Geniului, intre Bd. Iuliu Maniu, P-ta Danny Huwe (Razoare) si intersectia Sos. Panduri cu Str. Dumitru Bagdasar, potrivit Politiei Capitalei. Soferii sunt sfatuiti sa foloseasca urmatoarele rute ocolitoare: Bd. Timisoara – Str. Razoare – Sos. Panduri si Bd. Iuliu Maniu – Sos. Virtutii.

Curtea Constitutionala amana pana maine decizia privind legile austeritatii


Curtea Constitutionala a amanat pentru maine decizia privind contestatiile depuse pe legile austeritatii. Sedinta va fi reluata maine la ora 9:00.

Sedinta de astazi, desfasurata cu usile inchise, a durat sase ore. potrivit unor surse citate de Realitatea Tv, amanarea a fost decisa pe motiv ca judecatorii sunt obositi.Curtea constitutionala a luat in discutie astazi cinci contestatii privind constitutionalitatea legilor prin care se taie pensiile cu 15 la suta si salariile bugetarilor cu 25 la suta.Judecatorii Sectiilor Unite ale ICCJ au trimis la CCR doua sesizari privind neconstitutionalitatea legilor care prevad scaderea pensiilor si a salariilor bugetarilor, scrie Agerpres.Judecatorii instantei supreme considera ca printre prevederile constitutionale incalcate de cele doua legi se numara articolul privind munca si protectia sociala a muncii si sustin ca se incalca si dispozitiile care spun ca cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege.De asemenea, PSD a depus la CCR si o contestatie in care solicita constatarea neconstitutionalitatii prevederilor Legii privind stabilirea unor masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, pentru neconcordantele existente intre prevederile actului normativ si Constitutia Romaniei.Aplicarea masurilor convenite cu FMI depinde de decizia CCR, in conditiile in care board-ul FMI se reuneste luni, 28 iunie, si va lua in discutie acordarea celei de-a cincea transe de imprumut Romaniei. Daca decizia CCR va arata ca legile austeritatii nu sunt constitutionale, masurile nu vor putea fi aplicate iar FMI nu va acorda imprumutul. In egala masura insa, Romania risca sa piarda transa de imprumut daca CCR amana foarte mult verdictul. FMI va aproba a cincea transa doar daca masurile convenite cu Guvernul de la Bucuresti vor fi in vigoare la data discutarii imprumutului.

24 iunie, 2010

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.Dragaica sau Sanzienele


In ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.

Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul).

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul are un temei biblic, pentru ca evenimentul amintit este consemnat de Sfantul Evanghelist Luca cu amanunte in Evanghelia Sa. Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului.

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, la 24 iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie).

Dragaica, Sanzienele in traditia populara

In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.

Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau considerate, inca din vremea lui Cantemir, ca reprezentari fitomorfe (Florile de Sanziene) si divinitati antropomorfe. In credinta populara, Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.

Nu este exclus ca in vremuri indepartate populatia din munti sa se fi intalnit la momentele solstitiale (Sanzienele) sau echinoctiale pentru a savarsi ritualuri inchinate Soarelui. Megalitii din Muntii Calimani, pe care s-au descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi marturii in acest sens.

Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu "lantul Sanzienelor", pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.

In ajunul sau in ziua de Sanziene se intalneau practici si obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a norocului in gospodarie.

In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le arucau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita, aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.

Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub perna, in noaptea care premergea sarbatoarea, in credinta ca, in acest fel isi vor visa ursitul. In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.

Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii agatau cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite erau prinse par de la anumte animale, sau puf / pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.

Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru diverse practici magice.

Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata a fi si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de toamna.Sarbatoarea Sanzienelor mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Amutitul Cucului. Se crede ca daca cucul inceteaza sa cante inainte de Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.

Pentru a fi sanatosi si avea spor in munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incingeau peste sale cu tulpini de cicoare.

Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spalau pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.

Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul focurilor.

In unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi intalnit, cu ani in urma, obiceiul "boului instrutat". In cadrul ceremonialului, masca taurina murea si renastea simbolic la acest inceput de timp calendaristic.

Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se pun flori mirositoare pe morminte.

De Sanziene au loc balciuri si iarmaroace. Acestea erau in trecut un bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Printre cele mai renumite targuri se numara cele de la Buzau, Focsani, Campulung Muscel, Buda, din judetul Vrancea, Ipatesti, judetul Olt, Pitesti, Carbunesti, judetul Olt, Giurgeni, judetul Ialomita, Brosteni, judetul Mehedinti) si, cel mai cunoscut, Targul de Fete de pe Muntele Gaina.

Sub aspect religios, in ziua de 24 iunie, in Bucovina se sarbatoreste cu mare fast Aducerea moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Acum, ca si alta data, in aceasta zi se aduna mii de pelerini pentru a participa la ceremonia scoaterii moastelor Sfantului Ioan.

Drumul Judeţean 553 Calafat – Ciuperceni, inundat de Dunăre

Peste 1.100 hectare de pădure şi păşune din localităţile de pe malul Dunării şi un drum judeţean sunt inundate, ca urmare a deversării fluviului.

Potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei Apelor Jiu (DAJ) Craiova, pe DJ 553 Calafat - Ciuperceni, apa a pătruns pe carosabil pe o lungime de patru metri şi o lăţime de 1,5 metri, însă circulaţia nu a fost întreruptă. Potrivit aceleaşi surse, DAJ a luat măsuri pentru monitorizarea nivelurilor şi debitelor în arealul afectat, mărind frecvenţa de citire, înregistrare şi transmitere a datelor privind evoluţia fenomenelor hidrometeorologice.„Efectele produse de creşterea nivelurilor, revărsarea fluviului Dunărea şi a infiltraţiilor au fost transmise de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă ale localităţilor afectate. Astfel, la Desa, 425 de hectare de păşuni şi fâneţe sunt sub ape, la Ciupercenii Noi, 150 de hectare păşuni şi fâneţe, iar la Calafat - cartier Ciupercenii Vechi, păşuni şi fâneţe - 415 hectare şi pădure, 153 de hectare.“

Comunicat de presă al DAJ Craiova

Doljul, în continuare în top la şomaj

Efectivul salariaţilor, câştigul salarial şi numărul şomerilor, la nivelul judeţului Dolj, în luna aprilie 2010

” Efectivul salariaţilor de 125741 per-soane clasează judeţul Dolj pe locul al X-lea pe ţară. Câştigul salarial mediu brut (1793 lei RON/persoană) poziţionează judeţul Dolj pe locul XIII-lea pe ţară (1973 lei RON/persoană).

Efectivul salariaţilor, la nive-lul judeţului Dolj, la sfârşitul lunii aprilie 2010 a fost de 125741 per-soane, în scădere faţã de luna aprilie 2009 cu 12291 persoane. Din total, 77827 (61,9%) salariaţi sunt în servicii, 45200 (35,9%) salariaţi în industrie şi construcţii şi 2714 (2,2%) salariaţi în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit.
Câştigul salarial mediu brut în luna aprilie 2010 a fost de 1793 lei RON/persoană. Câştiguri peste media judeţului au realizat salariaţii din industrie şi construcţii (1858 lei), iar sub media judeţului salariaţii din servicii (1776 lei) şi din agricultură, vânătoare şi servicii anexe (1393 lei).
Câştigul salarial mediu net în luna aprilie 2010 a fost de 1300 lei, iar pe principalele ramuri s-au înregistrat următoarele nivele: 1362 lei în industrie şi construcţii, 1280 lei în servicii şi 1019 lei în agricultură, vânătoare şi servicii anexe.

Rata şomajului în judeţul Dolj (12,5%) s-a situat peste nivelul ratei şomajului la nivel naţional (8,1%).

Numărul şomerilor în evidenţă şi plată în luna aprilie 2010, a fost de 37479 persoane, în creştere 11551 persoane faţă de luna aprilie 2009. Din totalul şomerilor 15324 persoane sunt de sex feminin.
Din totalul de 37479 persoane, 12886 persoane beneficiază de indemnizaţie de şomaj (75%) şi 1739 persoane beneficiază de indemnizaţie de şomaj (50%). Numărul şomerilor neindemnizaţi în luna aprilie 2010 era de 22854 (61,0%) persoane.
În luna aprilie 2010, din totalul şomerilor în evidenţă, 2252 persoane (6,0%) au studii superioare, 8229 persoane (22,0%) au studii medii şi 26998 persoane (72,0%) sunt cu studii primare, gimnaziale şi profesionale.
Rata şomajului înregistrată în luna aprilie 2010 a fost de 12,5% în raport cu populaţia activă civilă totală (13,0% în luna martie 2010 şi 8,6% în luna aprilie 2009). Pentru femei, rata şomajului în luna aprilie 2010 a fost de 11,1% (11,6% în luna martie 2010 şi 7,9% în luna aprilie 2009)”, precizează un comunicat al Direcţiei Regionale de Statistică Dolj.


Oltenasul

Mărturii despre „Sfârşitul Ceauşeştilor“


Grigore Cartianu a venit ieri la întâlnirea cu publicul cititor craiovean aducând în Cetatea Banilor volumul „Sfârşitul Ceauşeştilor“.
Cartea, „o poveste dramatică, ridicolă şi grotescă a sfârşitului celor două personaje care se credeau nemuritoare: Nicolae şi Elena Ceauşescu“, după cum înşuşi autorul menţiona, a stârnit curiozitatea în rândul craiovenilor, care au dat curs invitaţiei la întâlnirea cu Grigore Cartianu.
Pornind de la titlul volumului, ascultând povestea naşterii ei, s-a creat contextul perfect al unui dialog interesant între cititor şi autor. După câteva întrebări simple adresate autorului, mărturiile revoluţiei au început să curgă şi de o parte, şi de alta. „Cunosc oameni care şi-au pierdut copiii la revoluţie, copii care şi-au pierdut părinţii. Mai târziu am realizat ce grozăvie s-a întâmplat atunci. N-a fost urmarea unui blestem sau a unei nebunii teribile a lui Ceauşescu, chiar după ce a fugit, ci a fost urmarea unei lupte pentru putere, teribile... 1.116 morţi şi câteva mii de răniţi, dar fără condamnaţi. Suntem o ţară care nu şi-a reglat conturile cu trecutul. Ne trebuia un Nurnberg românesc, un proces al revoluţiei şi al contrarevoluţiei“, a precizat autorul volumului, Grigore Cartianu.
Impresiile au fost completate de propriile amintiri de la revoluţie. „Eram student la Bucureşti. Vineri se închideau facultăţile, pe 22 decembrie, numai că miercuri, pe 20, ne-au trimis acasă. Veneau profesorii la curs anunţându-ne că e ultima zi. Cei din provincie erau sfătuiţi să plece căci şi căminele se închideau şi nu mai aveau unde sta. M-am grăbit să iau primul tren de după-amiază, spre casă. Ştiam de la Europa Liberă de Timişoara, nu realizam însă la acel moment ce înseamnă asta. De două-trei zile, toaletele erau pline de fluturaşi purtând mesajul „Jos tiranul!“. Pe 23 decembrie m-am întors la Bucureşti cu un coleg. Am primit arme cu patru încărcătoare. Nici în armată nu avuseserăm atâta muniţie de război. Ne-am organizat milităreşte să păzim facultatea. Mâncam sandvişuri şi beam ceai adus de colegele de facultate, care erau din Bucureşti“.
Deseori, mărturisirile au fost întrerupte de întrebări şi comentarii: „Şi aţi folosit armele?“, „Au tras alţii pentru dumneavoastră“.
Propriile experienţe, discuţii deschise, un volum care adună poate mii de mărturii, „cele mai multe sunt făcute cu bună-credinţă, altele toxice, pentru că autorii lor nu sunt martori, ci făptuitori“ sunt parte dintr-o poveste care va continua şirul naraţiunii cu alt volum care va vedea lumina în toamnă, purtând aceeaşi semnătură, Grigore Cartianu, şi care va aduce în atenţie „o temă dureroasă precum o rană veşnic deschisă, crimele Revoluţiei“.

Cartianu îşi lansează cartea la Târgu Jiu

Jurnalistul Grigore Cartianu îşi va lansa astăzi, la Târgu Jiu, cartea intitulată „Sfârşitul Ceauşeştilor“. Autorul împreună cu invitaţii săi va fi prezent la Hotelul Gorj, între orele 11.00 şi 17.00. Aici vor mai avea loc după lansarea cărţii o conferinţă de presă şi o sesiune de autografe. Grigore Cartianu este născut în comuna gorjeană Peştişani, unde deţine mai multe proprietăţi.

Click NEWS


23 iunie, 2010

"Dacă ne taie pensia, să ne taie şi zilele!"



Au mâinile crăpate de muncă şi feţele brăzdate de ridurile adânci ale grijilor. Au muncit ani în şir, de dimineaţă până seara, cu sapa, cu coasa, cu plugul. Din pământul pe care au trudit ne-au dat de mâncare. Iar seara, când ajungeau acasă, mai aveau puterea să care găleţi cu apă, să hrănească animalele, să amestece în mămăligă şi să ne spună poveşti. Sunt părinţii şi bunicii noştri, pe care îi vedem de câteva ori pe an şi care azi îşi plâng amarul în faţa porţilor din satele României. De departe, de la oraş, pare că nu-i mai aude nimeni.

E-n ziua când a picat moţiunea. În satul Mălăeşti din judeţul Dolj, Lizica Roiţoiu şade la poartă cu o vecină şi aşteaptă să-i spună cineva că ştirile din ultima vreme nu-s adevărate. A fost operată de 10 ori de "încurcătură de maţe" şi ia un pumn de medicamente în fiecare zi. Nu mai are pe nimeni, iar singurătatea şi sărăcia au împins-o într-o depresie puternică. Bătrâna de 68 de ani nu poate să nu plângă de câte ori cineva o întreabă - "Cum o duci, mamaie?".

"Am pensie de 3 milioane jumate... Uite, acum am venit de la spital şi am lăsat acolo 3 milioane. Am plătit şi perfuziile. Şi trebuie să iau şi medicamente... Din ce să le iau pe toate?", aproape că îşi strigă femeia, printre lacrimi, durerea. Intră în casă şi iese cu o pungă de plastic, plină cu pastile. În şorţul pe care l-a strâns la piept are zeci de folii de medicamente, goale. "Pe-astea trebuie să le iau toate într-o lună. Da' cine poate? Iau şi eu o lună unele, o lună altele... Că sunt scumpe...", zice tanti Lizica.

A rămas singură. Bărbatul i-a murit de curând. "Am plecat la spital şi l-am lăsat bine. Când m-am întors, era mort în casă." De atunci, bătrâna ia de două ori pe zi Xanax. "P-ăsta mi l-a dat doctoru' ca să nu mai plâng. Da' ce, pot? Io tot plâng, că aşa-mi vine... Nu pot să mă abţin", spune şi îşi şterge ochii cu şorţul. "Dacă-mi taie pensia, ce-o să fac? N-o să mai mănânc. O să mor şi gata. Acuma mi-am făcut o ciorbă... Mi-ajunge două-trei zile. Că mănânc de regim, aşa a zis doctoru'. Mănânc din ce am pus în grădină. Aveam trei pogoane de pământ, da' nu mai am cu ce să-l muncesc. Şi nici zdravănă nu mai sunt. Dacă îmi ia şi banii, nu mai am cu ce să pun nici în curte..."

O vecină aprigă se apropie de poarta Lizicăi Roiţoiu. "Sunteţi de la Bucureşti? Să-i spuneţi lu' domnu' Bârsăscu şi lu' Boc să vină să vadă cum trăim. Să trăiască şi ei cu 3 milioane!" După 42 de ani de muncă, Ioana Militaru are o pensie de 535 de lei. "Am muncit toată viaţa şi mai muncesc şi acu'. Munceam şi la stat, la sere şi la CAP. Mă bătea toată ziua soarele în cap la seră şi de acolo plecam la global. Am două suflete în grijă acum. Am o fată fără o mână şi o nepoată care dă bacu'. Ia ziceţi-mi şi mie, ce vrea Boc de la copii? Lor ce le mai ia? Trebuie să dau 300 de mii pe ora de meditaţii pentru fetiţă. Şi ăştia n-au vrut să-i dea alocaţie complementară. Muncesc singură pentru trei suflete. E două milioane un pogon de arat. Dacă-mi taie pensia, cu ce mai muncesc eu 8 pogoane, câte am? Şi tre' să ţin dup'aia şi fata la facultate. Păi, când oi vedea-o io tăiată, mă duc acolo şi-l spânzor în Parlament. El zice că şi-a depus banii pe o lună pentru săraci. La câţi săraci ajunge banii ăia? Da' vilele lu' fie-sa din străinătate de ce nu le vinde să ia o casă la un amărât?", turuie cu obidă în glas femeia.

Rămaşi singuri în sat, bătrânii se descurcă cum pot. Tanti Aurelia are doi băieţi, ambii plecaţi de-acasă. "Unul e pe la Craiova, da' nu vine niciodată şi eu n-am bani să mă duc la el. Şi celălant e-n Spania. A plecat cu noru-mea şi cu copilul anul trecut. Nici nu mi-a spus când a plecat. Am aflat de la oameni. Eu ştiu acuma ce-o face el acolo, dacă i-o fi bine, dacă s-o descurca?", spune ea şi ochii i se umplu de lacrimi. Cel mai tare o doare că nu-şi poate ajuta copiii. "Din ce? Din 3 milioane pensie, după 16 ani de muncă la colectiv? Bărbatu-meu are 6 milioane, da' nu pot să mă mai ajut cu el că e paralizat. Singură şi cu banii ăştia nu pot să fac nimic. Avem 12 pogoane de pământ, da' nu mai muncesc decât patru, că nu-s bani. Dacă ne ia şi din ăştia, o să murim de foame."

Ioana Jidănaşu are 81 de ani. Stă sprijinită într-un toiag pe treptele casei din satul Cornetu, comuna Şimnicu de Sus. "E casa băiatului. Eu am noroc cu el şi cu noru-mea, că altfel... Din 4 milioane pensie, 3 milioane se duc pe medicamente. Mai mâncam o dată pe zi... Orişicum, mie nici 15 zile nu-mi ţine pensia, că n-are cum!" Tanti Ioana e bolnavă şi zice că nici un medic nu ştie să-i spună ce are. "Toţi îmi dau pastile, da' nimic nu-mi face bine. Le dau afară. Şi nu mai sunt bună nici de muncă. Înainte, când mă ţinea, mă mai duceam cu ziua pe la unul, pe la altul... Acuma, cine să te mai ia?"

Ce-o să se facă ea, cu pensia tăiată? "Mamă, ascultaţi la mine, că sunt femeie bătrână. Nu e bine ce se întâmplă acum. E un fel de babilonie. Eu am 81 de ani şi n-am mai văzut aşa ceva, să-i iei omului pensia. Nici comuniştii n-au făcut aşa ceva! Apăi... Dacă ne taie pensia, poa' să ne taie şi zilele, că n-o mai ducem mult. Scapă de noi şi gata. Şi noi de ei."

Maria Încu, vecina Ioanei Jidănaşu, are 64 de ani. A lucrat până în 1992 pe şantier. "Am fost betonist, mamaie!", râde femeia de surprinderea noastră. Şi chiar aşa îi scrie în cartea de muncă. "Munceam în trei ture, vai de capul meu. Şi veneam şi la ceapeu. Am crescut două fete care acuma-s prin lume. Mai îmi trimite poze, da' vine rar pe-acasă. Şi bani trimite, da' tot rar. Să-mi iau lemne, să mai plătesc un om să mi le spargă... Că din 436 de lei pensie, ce să faci mai întâi?"

Gospodăria Mariei Încu e păzită de un căţel bătrân şi râios, iar când singurătatea o apasă tare pe inimă, femeia mai schimbă două vorbe cu pisoii pătaţi care i s-au aciuat prin beci. "Simt şi eu că mai am nişte suflete pe-aici", zice ea, oftând. Jumătate din curte e ocupată de un şopron vechi şi o fostă bucătărie de vară din chirpici, de sub care a fugit pământul. Pereţii din paiantă sunt strâmbi şi crăpaţi, dar femeia zâmbeşte povestind că pe locul acela o să-şi construiască una dintre fetele ei casa - "Când s-o întoarce în ţară...". Vorbele bătrânilor ţărani mocnesc de neputinţă. Şi de revoltă. Azi, mai mult ca oricând, ascultându-le disperarea, îţi răsună în minte vorbele poetului: "Să nu dea Dumnezeu cel sfânt/ Să vrem noi sânge, nu pământ!/ Când nu vom mai putea răbda,/ Când foamea ne va răscula,/ Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa/ Nici în mormânt!".


Jurnalul National

22 iunie, 2010

Dan Diaconescu şi Doru Pârv au primit mandate de reţinere pentru 24 de ore



Dan Diaconescu, patronul OTV, a fost reţinut pentru 24 de ore fiind acuzat de şantaj şi ameninţare şi, respectiv, complicitate la şantaj. Conform procurorilor DNA, Dan Diaconescu a primit 30.000 de euro şi 4.200 de lei de la primarul comunei arădene Zărand, Ioan Moţ. Banii au reprezentat un „onorariu” pentru ca Diaconescu să nu difuzeze un material compromiţător despre averea acestuia.


În această dimineaţă, procurorii DNA au emis ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore pe numele patronului OTV Dan Diaconescu şi al prezentatorului unei emisiuni despre clarvăzători, Doru Pârv. Cei doi sunt acuzaţi de şantaj şi complicitate la şantaj. „Am fost tras pe sfoară, sunt primul jurnalist din România arestat pentru un promo” a spus Dan Diaconescu la ieşrea din sediul DNA, într-o declaraţie preluată de Realitatea Tv. Cei doi au fost duşi în arestul Direcţiei de Cercetări Penale, urmând ca la ora 15.00 să fie duşi la Judecătoria Sector I cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

„Este vorba despre un dosar cu substrat politic, îndreptat împotriva lui Dan Diaconescu, clarvăzătorul Daniel Pârv nefiind decât un pion în toată povestea. Singura probă a procurorilor este un promo difuzat pe OTV înainte de emisiunea lui Diaconescu din 21-22 iulie 2009, în care se anunţau dezvăluiri despre primarul comunei arădene Zărand, Ioan Florin Moţ. Maniera de lucru este una specifică unui stat totalitar. Este o măsură abuzivă, una preexistentă. Ceea ce s-a întâmplat noaptea trecută a fost o mascaradă. (...) DNA nu are nicio probă care să rezulte că lăsarea lor în libertate reprezintă pericol public. Niciun om sănătos, cu scaun la cap, nu poate crede acest lucru" - Daniel Fenechiu, avocat.

Gandul

21 iunie, 2010

Baba Lupa de la Calafat a intrat la apă


Fântâna BABA LUPA este cunoscută de calafeteni ca având apa statorniciei prin care devii legat de Calafat şi de mirajul Dunării.

Datorită debitului ridicat de apă din ultima perioadă construcţia care adăposteşte cele două izvoare a fost profund afectată fiind în proporţie de 70% inundată. Cu siguranţă după ce apa se va retrage autorităţile locale vor începe lucrările de reabilitare pentru acest simbol al Calafatului.

Ciuperca din Calafat răpusă de furtună



Cunoscută şi sub numele de Ciuperca din Calafat, o terasa cochetă, de unde cândva răsunau alămurile fanfarei, a fost zdrobită de furtuna care s-a abătut de curând şi în acestă zonă. Majoritatea localităţilor de pe lângă Calafat au fost afectate de rafalele puternice care au pus la pământ copacii au smuls acoperişuri de bloc, afectând totodată şi reţeau electrică. În cartierul Traian un acoperiş de bloc a fost aruncat în parcarea din faţa imobilului iar pe şantierul de la pod au zburat toaletele ecologice. La Maglavit în pădurea unde se află mănăstirea mai mulţi copaci s-au rupt unii fiind chiar smulşi din rădăcină. Autorităţile locale au reacţionat rapid pentru eliberarea căilor de acces iar la Ciuperca unde fiecare calafetean a stat să admire măcar o dată Dunărea s-au început deja lucrările premergătoare procesului de reconstrucţie deoarece edificiul din lemnn a fost distrus complet.

De ce exista functionarii publici?


Am ajuns la convingerea ca functionarii publici exista doar pentru a-si produce si reproduce existenta. Functionarii publici din Romania exista doar pentru ca sa-si ia salariul, sa faca copii pe care sa-i creasca si sa-i angajeze tot ca functionari publici. Pana la momentul in care copii ajung la varsta angajarii, functionarul public isi angajeaza rudele si cimotiile pentru a asigura in sistem preponderenta familiei sale. Serviciile publice ajung astfel un fel de domenii feudale, bazate pe dominatia unor clanuri familiale care incheie aliante matrimoniale in vederea cresterii influentei si a evitarii unor conflicte pagubitoare.Functionarii publici din Romania nu exista pentru a duce la indeplinire rolul institutiei din care fac parte. Aceasta este o activitate secundara. Functionarii publici din Romania se ocupa in primul rand cu asigurarea propriei pozitii, dar si a pozitiei clanului din care fac parte.Organigrama institutiei nu are nimic de a face cu subordonarea reala. Subordonarea reala poate fi regasita in structura clanului: ginerele asculta de socru, nepotul de unchi sau matusa, varul mai tanar de cel mai varstnic, finul asculta de nas si tot asa. Prin ochiurile retelei de rude de toate gradele, fini si cumetri se strecoara si plevusca nefericita a celor care trebuie sa munceasca. Este vorba de nevinovatii strecurati prin cine stie ce concurs favorabil de imprejurari. Cei mai natarai dintre ei vor munci zadarnic toata viata. Cei mai adaptabili se vor incuscri rapid cu un clan care are de maritat vreo verisoara cocosata, asigurandu-si astfel viitoarele avansari.

Partidele politice vin abia pe locul al doilea in influentarea institutiilor publice romanesti. Pe primul loc sta clanul. Orice discutie referitoare la “restructurarea institutiilor publice”, “reformarea bugetarilor” este moarta din start. Cum isi poate imagina cineva ca vreun sef de clan de functionari publici va putea sa reduca salariile neamurilor sale sau sa isi restructureze verisoara?!?! Filozofia vietii functionarului public a fost exprimata cu multa vreme in urma de conu’ Leonida: “de ce exista statul? nu ca sa dea salarii?” Exact asta gandesc toti functionarii publici: statul trebuie sa le dea salarii si apoi pensii. Cat mai mari. Informarea publicului despre ce hartii trebuie aduse? Simplu: “N-aveti stampila pe timbru, reveniti luni” Eficienta? “Lasati dosarul aici si reveniti peste trei saptamani. Nu, mai bine peste patru saptamani”. Cunoasterea legislatiei? “Nu stiu, nu ma ocup de chestia asta. Incercati la ghiseul patru” Nu vom afla cine conduce Romania pana cand nu vom avea o harta a neamurilor din institutiile publice. Pana atunci ne paste disparitia ca stat.


George Damian


FMI laudă Bulgaria pentru că a gestionat criza mai bine ca vecinii ei


Boiko Borisov, un premier care se mândreşte că ţara lui rezolvă problemele economice mai bine decât România (Foto: Reuters / Oleg Popov)

Vecinii de la sud de Dunăre sunt în perioada de refacere economică, conform analizei misiunii FMI. Bulgarii se bucură că se descurcă mai bine ca România

Bulgaria a resimţit din plin criza mondială, însă acum este în perioada de refacere economică, afirmă Bass Baker, şeful misiunii FMI pentru Bulgaria şi România. Baker a lăudat stabilitatea sistemului bancar al bulgarilor şi a apreciat că vecinii noştri s-au descurcat mult mai bine ca alte ţări din zonă în ceea ce priveşte măsurile de combatere a crizei. Baker a spus că stabilitatea monedei şi lipsa unei presiuni în acest sector este semnificativă, chiar dacă PIB-ul Bulgariei a scăzut cu 5%, adăugând că reducerea cheltuielilor în sectorul public este în continuare obligatorie.

Înţepăturile către România

Dacă laudele venite din partea şefului misiunii FMI nu au cum să nu-i măgulească pe guvernanţii bulgari, un motiv declarat de mândrie pentru vecinii noştri este depăşirea României în plan economic. "Vom dovedi că Bulgaria face faţă problemelor economice mai bine decât România", a declarat recent premierul bulgar, Boiko Borisov. "Nu ne putem permite să ajungem ca România", a spus şi unul dintre liderii "Coaliţiei Albastre", Martin Dimitrov. Dacă lucrurile stau deja bine pentru bulgari, aceştia se aşteaptă ca primele semne vizibile ale revigorării să apară în luna septembrie."Scenariul grec s-ar putea repeta undeva în Europa, dar nu în Bulgaria. Revenirea economică a ţării se va simţi puternic în septembrie", a declarat ministrul de Finanţe bulgar, Simeon Djankov, care pune mare bază pe creşterea exporturilor. Din aprilie 2009 până în aprilie 2010, exporturile bulgare au crescut cu 36%, iar Djankov este convins că vor creşte în continuare. Ministrul a adăugat că indicatorii economici ai Bulgariei sunt mai buni decât media UE. De pildă, şomajul a scăzut la 9,7% (de la peste 10%), iar piaţa creditelor ipotecare a crescut. Un alt motiv de mândrie pentru bulgari sunt succesele în lupta împotriva contrabandei. "Ţara noastră este mai puternică decât orice afaceri ilegale şi reţele de contrabandă", a spus Simeon Djankov, făcând din nou comparaţie cu alte ţări UE. "În definitiv, există contrabandă în toată Europa, din cauza crizei economice. Dar Bulgaria se descurcă foarte bine", a spus ministrul, menţionând că, dacă contrabanda cu ţigări în Bulgaria este de 29 la sută, în Lituania ea atinge 60 la sută, iar în Germania 19 la sută.

gandulnews

Un subprefect şi mai mulţi funcţionari, „zburaţi“ din funcţii


O parte din funcţionarii Prefecturii Dolj, precum şi unul dintre cei doi subprefecţi vor fi daţi afară de la 1 iulie, ca urmare a reducerii fondului de salarii al guvernului din teritoriu cu 25%.
Eliberările din funcţii se vor face pe baza unor evaluări a „eficienţei pe post şi competenţa“ funcţionarilor, după cum a ţinut să precizeze prefectul de Dolj, Eugen Georgescu. Reprezentantul în teritoriu al cabinetului Boc a explicat că reducerea fondului de salarii nu înseamnă că va fi disponibilizat un sfert din numărul total al angajaţilor pe care îi conduce ci că, în funcţie de rezultatul evaluărilor, vor fi trimişi acasă atâţia funcţionari cât va fi nevoie pentru atingerea acestui prag. „Se reduce fondul de salarii cu 25% şi, în mod corespunzător, numărul posturilor de funcţionar. Avem 61 de angajaţi. Principiul de bază este cel al eficienţei pe post şi al competenţei. Deocamdată nu am făcut evaluarea personalului“, a declarat Georgescu. Întrebat dacă va demite şi din cei cinci membri ai cancelariei prefectului, Georgescu a răspuns că sunt vizate toate compartimentele instituţiei. Poate este interesant de ştiut că Eugen Marinescu, şeful Direcţiei Juridice al Prefecturii Dolj, este în concediu medical.
În ceea ce priveşte postul de subprefect ce va fi restructurat, prefectul nu a precizat dacă va fi dat afară Cristian Şovăilă sau Cosmin Brezniceanu, menţionând doar că responsabilitatea aplicării măsurilor revine fiecărui angajator. „Nu eu sunt angajatorul subprefectului, ci ministrul. Şi pentru mine se face mai sus evaluare“, a mai spus Eugen Georgescu.

Gazeta de Sud

Şase absolvenţi doljeni de nota 10


Până pe 24 iunie, absolvenţii de clasa a VIII-a sunt aşteptaţi să completeze fişele de opţiuni pentru admiterea la liceu. Şase elevi din Dolj însă au scăpat de emoţii, fiind siguri că vor intra la liceul dorit, având media claselor gimnaziale, a tezelor şi a evaluărilor naţionale 10.

Şase elevi din judeţul Dolj, absolvenţi de clasa a VIII-a, au media 10 la admitere în acest an. Ne clasăm astfel pe locul întâi în ţară în ceea ce priveşte numărul elevilor cu nota 10 la admitere. Aceşti elevi de excepţie au obţinut în clasele V-VIII media generală 10, la tezele cu subiect unic din clasa a VII-a şi la evaluarea naţională având, de asemenea, notă maximă. Maria-Anca Băluţoiu, Emanuela Gherasim şi Raluca Stănescu au absolvit cu nota 10 Şcoala nr. 22 „Mircea Eliade“, din Craiova. Roxana-Maria Domnişoru a absolvit Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“, iar Mihai Niţu - Colegiul Naţional „Elena Cuza“, şi Maria Dumitrescu - Şcoala nr. 23. „Sunt elevi extraordinari, a căror medie de admitere este 10. Maria-Anca Băluţoiu şi Raluca Stănescu au optat să urmeze Colegiul Naţional «Carol I». Emanuela Gherasim s-a înscris la admitere la Colegiul Naţional «Fraţii Buzeşti», însă a obţinut şi bursă la Cambridge. Cele trei eleve din Şcoala nr. 22 au fost colege de clasă, olimpice la matematică, engleză şi limba română, şi au avut-o ca dirigintă pe Lavinia Trincu - profesoară de matematică“, a spus Alexandrina Maria Năstase, inspector şcolar management educaţional şi evaluare instituţională, asigurarea calităţii la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj. Maria Dumitrescu s-a înscris la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“ - la clasă bilingvă, susţinând în aceste zile probele de aptitudini la limba engleză şi limba germană. Roxana Domnişoru a optat să urmeze liceul în aceeaşi unitate de învăţământ în care a studiat în ciclul primar şi gimnazial, iar Mihai Niţu va urma Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“ - la clasă bilingvă.

Este indicat ca, pe fişele de înscriere, elevii să treacă mai multe coduri de licee

Până pe 24 iunie, elevii absolvenţi de clasa a VIII-a vor completa fişele de înscriere la liceu împreună cu părinţii şi cu diriginţii, în unităţile de învăţământ în care au urmat studiile. Trebuie însă să fie foarte atenţi, admiterea computerizată se poate dovedi o adevărată capcană pentru elevi, dacă nu respectă întocmai procedura. Candidaţii trebuie să fie atenţi la modul în care completează fişele de înscriere şi nu trebuie să uite să confirme locul la liceu, odată ce sunt repartizaţi. Primul pas îl reprezintă procurarea fişelor de înscriere de la şcoală şi completarea lor, în ordinea preferinţelor. În fiecare an apare aceeaşi eroare: copiii care au note mari cred că nu e nevoie de o listă lungă. „Este indicat ca, pe fişele de înscriere, elevii să treacă mai multe coduri de licee. Ei trebuie să solicite sprijinul diriginţilor pentru a afla şi părerea unei persoane avizate privind şansele reale de reuşită“, a adăugat Sanda Năstase. Alegerea liceului trebuie făcută în funcţie de abilităţile fiecărui elev şi nu de alte criterii.
Specialiştii în educaţie arată că, înainte să se apuce de completat, este foarte important ca părinţii să verifice media de admitere cu care s-a intrat anul trecut la liceu şi media de admitere a copilului lor. Notele de anul trecut pot fi verificate atât pe site-ul Ministerului Educaţiei, cât si pe site-ul specializat -
Pentru grupurile şcolare, liceele şi colegiile doljene au optat până acum şi 182 de absolvenţi de clasa a VIII-a din Olt, Mehedinţi, Vâlcea, Argeş, Gorj. Elevii din Gorj au trecut ca opţiuni grupurile şcolare din Filiaşi şi Melineşti, elevii din Mehedinţi au optat pentru grupurile şcolare din Argetoaia, iar restul pentru unităţi de învăţământ din Craiova.

Calendar admitere 2010

17 iunie - 24 iunie – Elevii completează fişele de opţiuni.
2 iulie – Are loc admiterea computerizată în licee.
5 iulie – Fiecare şcoală afişează rezultatele.
5-15 iulie – Părinţii trebuie să confirme locul pentru care copiii lor au fost admişi.


Gazeta de Sud

Primăria Bucovăţ, sub urmărire penală


Edilul-şef al comunei doljene Bucovăţ, Vasile Constantin, dar şi casiera şi contabila primăriei sunt cercetaţi penal pentru o gaură în bugetul localităţii de peste o jumătate de milion de lei. Potrivit anchetatorilor, bani din alocaţii, subvenţii sau sume luate pur şi simplu din încasări au ajuns în buzunarul casierei, însă cu sprijinul primarului şi contabilei.

Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Dolj face în prezent cercetări într-un dosar penal care îi are ca protagonişti pe Vasile Constantin, primarul din Bucovăţ, Aurica Truţă şi Constanţa Florea, casiera, respectiv contabila primăriei. Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, care au dispus începerea penală în acest caz pe 19 mai, primarul este cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, complicitate la delapidare şi nedenunţarea unei infracţiuni. Aurica Truţă este acuzată de delapidare, fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Constanţa Florea a strâns şi ea patru capete de acuzare: uz de fals, fals intelectual, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.
Pe 3 iunie, după ce Curtea de Conturi a încheiat controlul făcut la Primăria Bucovăţ pentru anul 2009, auditorii au sesizat şi ei poliţia şi Parchetul, pentru că găsiseră mai multe nereguli financiar-contabile în bugetul local.

Prinsă cu mâna în bani

Anchetatorii au constatat că, între anii 2007 şi 2010, Aurica Truţă, în calitate de casier al Primăriei Bucovăţ, a sustras din gestiune diferite sume care proveneau din încasarea taxelor ori din banii ce trebuia să ajungă la săteni sub formă de alocaţii şi diferite subvenţii, falsificând documentele de evidenţă şi statele de plată. Prejudiciul a fost estimat la 519.065 de lei, bani care au fost sustraşi de casieră „cu sprijinul şi complicitatea primarului şi contabilei“, după cum au precizat procurorii.
Primarul Vasile Constantin, care spune că a aflat de „obiceiurile“ casierei abia după începerea controlului Curţii de Conturi, a dispus verificarea acesteia pentru anul 2010. Astfel, în urma controalelor făcute de referentul Nicoleta Joiţa, s-a constatat că şi în 2010 casiera a băgat mâna în bani. S-a descoperit că, între 14 şi 18 ianuarie, în registrul de casă fusese înregistrată o factură în valoare de 2.365 de lei care nu avea justificare, dar era trecută la plăţi. Ulterior, pe 23 ianuarie, casiera a depus o chitanţă cu suma de 6.528 de lei, fiind înregistrată, de asemenea, fictiv. Pe 11 martie, în acelaşi registru a fost înregistrată fictiv o dispoziţie de plată către primar în valoare de 1.107 lei. În total, a fost descoperită o lipsă în gestiune pentru anul 2010 în valoare de 10.000 de lei, o parte dintre ei fiind recuperaţi însă, pentru că, în aprilie, Aurica Truţă a depus la Administraţia Finanţelor Publice 8.913 lei în două tranşe.

Primarul a ştiut, dar nu a putut

Vasile Constantin a explicat că nu a avut habar ce învârtea casiera Truţă în primăria condusă de el de şase ani, iar când a aflat, nu a putut să sesizeze poliţia pentru că era încă în desfăşurare controlul Curţii de Conturi. „Eu când am aflat că sunt probleme am dat dispoziţie să fie verificată activitatea casierei pe anul acesta, deoarece Curtea de Conturi verifica numai pentru anul trecut. Am descoperit nereguli, însă nu am făcut nici o sesizare pentru că nu se încheiase controlul, iar doamna Truţă putea aduce între timp documente prin care să justifice banii lipsă. Eu dacă o acopeream nu mai dispuneam verificarea activităţii ei pe anul în curs“, a precizat primarul Vasile Constantin pentru GdS. Totuşi, acesta a mărturisit că, în luna mai a acestui an, când încă nu se încheiase controlul Curţii de Conturi (procesul-verbal de constatare fiind încheiat pe 31 mai), a anunţat Postul de Poliţie Bucovăţ când a constatat că Aurica Truţă îşi însuşise mai multe subvenţii de căldură care trebuia să ajungă la săteni. „A semnat în locul mai multor familii care nu veniseră să îşi ia subvenţia şi a luat ea banii. Atunci am sesizat poliţia, pentru că mi-am dat seama că nu era vorba de o greşeală. Nu era o semnătură sau două, care pot fi făcute din greşeală, ci mai multe“, a mai spus Vasile Constantin. Acesta a explicat că nici contabila nu ştia de obiceiurile casierei şi nici nu a bănuit nimic, pentru că avea încredere în colega ei.

L-a chemat în instanţă
Primarul din Bucovăţ a retras atât casierei, cât şi contabilei calitatea de a lucra cu bani. Cele două femei muncesc în continuare în primărie, iau aceleaşi salarii, însă au alte atribuţii, care nu presupun lucrul cu banii. Aurica Truţă l-a dat în judecată însă pe primar, cerând să fie pusă înapoi pe postul de casieră cu drepturi depline.

Alte sesizări
Problemele de la Primăria Bucovăţ ar putea fi şi mai mari, pentru că au fost sesizate nereguli şi în ceea ce priveşte realitatea lucrărilor executate la drumurile comunale şi la cele de alimentare cu apă. Pentru că aceste lucrări au fost finanţate prin programul SAPARD, verificarea lor poate fi făcută de Autoritatea de Audit, instituţie responsabilă cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile.

Gazeta de Sud

17 iunie, 2010

Georgescu şi Prioteasa – bătaie pe spitalul de la Leamna


Şeful CJ Dolj se pregăteşte să-şi treacă în subordine spitalul din Leamna, Georgescu să i-l “naţionalizeze” de sub nas.
Totul a început cu hotărârea de guvern privind descentralizarea în sistemul sanitar prin care CJ Dolj ar trebui să preia spitalele din Dăbuleni şi din Leamna, ale căror imobile le deţine deja în proprietate. Prefectul Eugen Georgescu vrea însă să înjumătăţească raţia CJ, propunând Guvernului transformarea spitalului de la Leamna în secţie exterioară a spitalului nr.3 din Craiova şi trecerea în acest fel în subordinea consiliului local Craiova. Ion Prioteasa consideră ideea lui Georgescu drept o tentativă de naţionalizare, spunând că prefectul nu are cum să treacă peste voinţa consiliului judeţean. “Noi sperăm ca până la sfârşitul lunii să semnăm protocolul ca în şedinţa ordinară din 30 iunie să intrăm cu un proiect pe ordinea de zi şi, printr-o hotărâre de consiliu, să preluăm spitalele din Leamna şi Dăbuleni. Propuneri pot exista de toate felurile şi nu le comentez însă, în momentul în care cineva preia ceva din proprietatea publică a judeţului Dolj şi o duce în altă parte, către altă destinaţie, se numeşte altcumva, se numeşte naţionalizare. Nu o poate face decât cu acordul nostru. Asta presupune că se intră în consiliul judeţean, iar cei 37 de consilieri, pentru că este vorba de patrimoniu, va trebui să voteze că sunt de acord cu ruperea patrimoniului a unei entităţi care trebuie să se ducă în altă parte”, a declarat Ion Prioteasa.Eugen Georgescu spune însă că trecerea spitalului din Leamna la remorca spitalului nr. 3 e perfect logică, punând împotrivirea şefului CJ pe seama îngrijorării privind reducerea posturilor de conducere disponibile în sistemul sanitar. “E un pas perfect logic având în vedere că e vorba despre două unităţi sanitare de acelaşi profil, la mai puţin de opt kilometri distanţă unul de altul. Unul dispune de laboratoare şi dotări, celălalt nu. Dacă se unesc, nu mai e nevoie de încă un director, un contabil şi un casier la Leamna. În plus, dacă se măreşte numărul de paturi al spitalului nr. 3 poate fi clasat ca spital regional. Probabil că domnul Prioteasa e îngrijorat că dispar nişte posturi de conducere pe care vrea să le păstreze pentru protipendadă”, a spus Georgescu.

Oltenasul.ro


MOBILĂ SI DURERE



Tara are nevoie de minti odihnite. Buni cunoscători ai învătăturilor celor sfinti, citândul pe Sfântul Apostol Pavel, care spune că toate ne sunt îngăduite dar nu toate ne sunt de folos, cei care ne conduc au stabilit că această regulă trebuie aplicată si în învătământ. Asa că au stabilit o altă foaie de parcurs pentru generatiile ce vor urma. Ce trebuie ca niste copii de amărâti să învete prea multă carte? Se stie că ispitile celor care stiu carte sunt mai mari si pot cade usor patimilor care pot da idei. Si apoi ideea de a fi conducător di rândul lor dă frisoane. Si apoi acum, după ce copiii sefilor nostrii nu vor mai fi sefii copiilor nostri ci stăpânii lor cum pot să-si etaleze talentele peste o gloată de eruditi?

Asa că s-a trecut rapid la un plan diabolic de denigrare a învătătorilor si profesorilor de la noi, gen „scoala românească scoate tâmpiti”. Nu trebuie să se simtă cultivatorii luminii în mintea micutilor, ci o povară greu de suportat pentru stat. Cui nu-i convine poate să emigreze sau să-si găsească alt loc de muncă. Si după lungi ani de catedră mai vor si pensii! Apoi s-a redus numărul de clase obligatorii pentru un copil fără posibilităti. Cei cu bagaje de cunostinte reduse vor fi mai usor de condus. Chiar si durerea pentru ignoranti va fi mai mică. Si poate atunci cuvântul celor care conduc nu va mai fi pus la îndoială. Este stiut, fără dubii, că ei vor doar binele tuturor, si hotărârile lor sunt doar pentru binele tuturor. Si apoi acesti copii de sărmani pot muncii pe undeva, nu să-si tot petreacă tineretea prin scoli plătite de un stat sărăcit iremediabil de ilustrii nostri conducători. Cei mai ageri să nu poată din cauza lipsurilor materiale să urmeze alte scoli, asta niciodată.

Prima atapă a demobilării creierelor a fost aparitia tipografiilor de diplome cu nume din ce în ce mai pompoase. Dacă doar cu taxe plătite corespunzător poti primi o diplomă ce echivalează cu a uneia obtinută cu trudă la o unitate de stat la ce bun să-ti mai strici bunătate de timp învătând fel si fel de tâmpenii? Tineretea este una dintre cele mai frumoase perioade ale vietii, nu-i asa? Este chiar absurd să înveti fel si fel de legi sau o altă aberatie fără acoperire în practică, cum ar fi x plus y totul la puterea treia, când poti merge prin cluburi. Este stiut că societatea ultimelor decenii a suferit o serie de transformări majore din mai multe puncte de vedere, si mai ales în divertisment. Apoi fără durere de cap poti obtine un loc de sef aranjat de „babacu” pe criterii de spectru politic. Si atunci pentru ce bătaie de cap? Ce atâta durere pentru grija viitorului?

Meditând asupra realitătilor din lume , Sfântul Vasile cel Mare se pare că i-a avertizat pe contemporanii săi: „Nu treceti cu vederea cele sperate de grija celor prezente”.

Putere vine si trece…..



VERGIL FUDULU

Doljul, pe locul 13 pe ţară


Chiar dacă rata şomajului (11,67%) a poziţionat Doljul în primele cinci locuri la nivel naţional, după Vaslui (14,10%) Mehedinţi (12,99%), Teleorman (12,37%), în luna aprilie, judeţul nostru nu a fost nici pe departe codaş la număr de angajaţi. „Efectivul salariaţilor, la nivelul judeţului Dolj, la sfârşitul lunii aprilie 2010 a fost de 125.741 de persoane, în scădere faţă de luna aprilie 2009 cu 12.291 de persoane. Efectivul salariaţilor clasează judeţul Dolj pe locul al zecelea pe ţară“, a declarat Mariana Tănase, directorul coordonator al Direcţiei Regionale de Statistică Dolj. Aceasta a explicat că majoritatea doljenilor (77.827, adică 61,9% din totalul angajaţilor) lucrează în servicii. Aceştia sunt urmaţi de salariaţii din industrie şi construcţii (45.200, adică 35,9%). Şi în ceea ce priveşte câştigul salarial doljenii stau destul de bine faţă de salariaţii din alte judeţe. Astfel, câştigul salarial mediu brut (1.793 lei/persoană) poziţionează judeţul Dolj pe locul 13 pe ţară. „Câştiguri peste media judeţului au realizat salariaţii din industrie şi construcţii (1.858 de lei), iar sub media judeţului, salariaţii din servicii (1.776 de lei) şi din agricultură, vânătoare şi servicii anexe (1.393 lei)“, a explicat Mariana Tănase.
La sfârşitul lunii aprilie 2010, numărul şomerilor în evidenţă şi plată ajunsese de 37.479, în creştere cu 11.551 de persoane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre aceştia, 2.252 (6,0%) au studii superioare, 8.229 (22,0%) au studii medii şi 26.998 de persoane (72,0%) sunt cu studii primare, gimnaziale şi profesionale.

Gazeta de Sud

16 iunie, 2010

Moţiunea a fost respinsă. Guvernul va aplica măsurile de austeritate


Moţiunea de cenzură a PSD a picat cu 228 de voturi "pentru" faţă de 236 necesare, potrivit rezultatului oficial anunţat în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Potrivit anunţului, au fost înregistrate 197 de voturi "împotriva" moţiunii, 228 de voturi "pentru" şi trei voturi au fost anulate.

Moţiunea a fost respinsă. Guvernul va aplica măsurile de austeritate

Anunţul oficial a fost făcut de secretarul Senatului Gheoghe David, senator PDL.Birourile Permanente ale celor două Camere au constatat, potrivit procesului verbal, că numărul deputaţilor prezenţi a fost 458 din 471, numărul total de voturi exprimate au fost 428, existând şi trei voturi anulate. Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 425, din care voturi "pentru" 228 şi voturi "contra" 197". Conform anunţului oficial, în care au fost citate prevederile art. 113 şi art. 114 din Constituţie, moţiunea de cenzură este adoptată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 236 de voturi "pentru".Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care a condus şedinţa, a informat că, "în condiţiile în care moţiunea de cenzură nu a întrunit cele 236 de voturi necesare adoptării ei, proiectul de lege privind unele măsuri bugetare pentru restabilirea echilibrului bugetar se consideră adoptat".Anterior, chestorul Senatului Ioan Chelaru a precizat, că moţiunea a întrunit doar 231 de voturi "pentru" din cele 236 necesare pentru adoptare.

Senatorii şi deputaţii au votat cu bile la moţiunea de cenzură.

Constituţia prevede că Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Astfel, pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, ar fi necesare 236 de voturi "pentru", din totalul de 471 de parlamentari.
UNPR a anunţat excluderea din partid a parlamentarilor care au votat moţiunea de cenzură
"Biroul Politic Permanent Naţional al Uniunii Naţionale pentru Progresul României, întrunit marţi, 15 iunie 2010, la Palatul Parlamentului, a decis, prin vot, excluderea din partid a parlamentarilor care au votat moţiunea de cenzură iniţiată de PSD", informează un comunicat de presă al formaţiunii.Parlamentarii excluşi din UNPR sunt deputaţii Eugenia Barna, Tudor Ciuhodaru, Adrian Mocanu şi Ioan Munteanu.

Opoziţia mai are dreptul la o moţiune de cenzură


Victor Ponta a declarat după votul din Parlament că Opoziţia mai are dreptul la o moţiune de cenzură în această sesiune şi că va face tot posibilul pentru a lupta să-i ajute pe oameni, în condiţiile în care Guvernul este "ilegitim", nefiind susţinut de o majoritate parlamentară.
Liderul PSD a spus că, din moment ce Guvernul mai are doar 197 de susţinători - numărul parlamentarilor care au votat împotriva moţiunii, faţă de cei 228 care au votat pentru moţiune - acesta nu mai are legitimitate şi a sosit momentul ca şeful statului să ceară demisia premierului Emil Boc.
Moţiunea a fost votată potrivit votului "cu bilele la vedere" şi de parlamentari ai PDL

Potrivit votului "la vedere" şi în aplauzele parlamentarilor opoziţiei, senatorul PDL Georgică Severin a votat "pentru" moţiunea de cenzură, alături de colegii săi deputaţi Teo Trandafir, Silviu Prigoană şi Cătălin Potor. Moţiunea a fost votată şi de deputaţii independenţi Vasile Oajdea, Tudor Ciuhodaru şi Adrian Mocanu.Moţiunea a fost votată favorabil, cu "bilele la vedere", şi de deputatul aparţinând minorităţilor naţionale Niculae Mircovici.
Ridzi, Mihăilescu, Tabără, Voicu şi Pambuccian, printre absenţii la votul moţiunii de cenzură
Conform listei citite în plen de secretarul Camerei Valeriu Zgonea, de la votul moţiunii au absentat Valeriu Tabără, Valentin Sava şi Monica-Iacob Ridzi de la PDL, deputatul Dan Ilie Morega, care a plecat recent din PNL şi independentul Gabriel Tiţa-Nicolescu.De la votul moţiunii au mai lipsit Varujan Pambuccian, Mihai Radan, Ştefan Buciuta, Liana Dumitrescu şi Gheorghe Firczak de la minorităţi.
Din partea senatorilor au absentat independentul Şerban Mihăilescu şi social-democratul Cătălin Voicu, aflat în arest preventiv.Potrivit secretarul Senatului Gheoghe David (PDL) din numărul total de 471 de parlamentari, au fost prezenţi 458, iar 13 au fost absenţi.
PSD va ataca la Curtea Constituţională măsurile Guvernului
"Vom ataca la Curtea Constituţională această lege. Mai avem o moţiune de cenzură. Ne batem în continuare ca să-i salvăm pe oameni", a spus preşedintele PSD Victor Ponta.Liderul PSD a spus, întrebat care sunt şansele ca legea să fie declarată neconstituţională de Curtea Constituţională, că românii au dreptul la o şansă şi la o speranţă în acest sens."Cred că oamenii au dreptul la o şansă şi la speranţă. Dacă Traian Băsescu şi Emil Boc nu le dau această şansă şi speranţă, noi trebuie să o facem, judecătorii de la Curte trebuie să o facă. Nu ne dăm bătuţi", a spus Ponta.

15 iunie, 2010

Camorra lubeniţelor.Garda financiara controleaza transporturilr ilegale din afara tarii.


Comisarii Gărzii Financiare (GF) Dolj au plecat la vânătoare de lubeniţe, dar nu cele cultivate la Dăbuleni, ci acelea provenite din achiziţii intracomunitare. Momentan, GF Dolj nu a prins vreo captură de lubeniţe de contrabandă, însă modul de acţiune a firmelor care se ocupă cu aşa ceva le-a dat de gândit comisarilor, ei suspectând posibile încălcări ale legii.
„Firmele care fac achiziţii intracomunitare de lubeniţe, în special din Grecia, sunt urmărite de Garda Financiară, în sensul că verificăm ce au în patrimoniu, ce mijloace de transport au în trafic. Identificăm atât firmele care fac achiziţii de lubeniţe din Grecia, cât şi pe cele care le comercializează aici. Au creat suspiciuni aceste societăţi fie că sunt constituite recent, fie au fost cumpărate recent, prin achiziţionarea părţilor sociale. De regulă, asemenea firme fac tranzacţia şi dispar. La unele dintre aceste firme am verificat documentele de provenienţă a mărfurilor“, a precizat comisarul-şef al GF Dolj, Dragoş Ursulescu. El a mai spus că nu au fost prinse încă firme doljene care aduceau ilegal lubeniţe din spaţiul intracomunitar. De la Bucureşti este ordin să se verifice achiziţiile intracomunitare de legume-fructe şi în afara pepenilor. Comisarii Gărzii urmăresc achiziţiile de banane, mere, caise, piersici, unele dintre acestea fiind aduse din Grecia, Ungaria, Polonia, Austria.În lipsa lubeniţelor, sunt bune şi roşiile

Dacă până acum nu au prins încă lubeniţe de contrabandă, luna trecută comisarii au depistat două camioane care veneau din Bulgaria cu opt tone de tomate.
„Achiziţia de roşii fusese efectuată de o persoană care nu mai îndeplinea condiţiile legii privind autorizarea. Fusese PFA (persoană fizică autorizată), dar era radiată din Registrul Comerţului. Vindea marfa în târguri direct din camion. Am confiscat marfa, plus suma de bani pe care o încasase deja din vânzarea de roşii. În plus, pe lângă cei 20.000 de lei confiscaţi cu acest prilej, am mai confiscat 40.000 de lei din activităţi similare precedente, când procedase la fel. Dacă nu-l prindeam, el nu ar fi plătit impozit“, a spus Ursulescu.

Roşiile merg cu... brânză

Şeful GF Dolj spune că accentul se pune pe surprinderea fenomenului evazionist în desfăşurare, pentru că aşa cere Garda Financiară Centrală şi pentru că se previne înstrăinarea bunurilor. Aşa au procedat comisarii cu o firmă care adusese brânză din Bulgaria. Finanţele doljene a trebuit să vândă brânza confiscată pentru recuperarea prejudiciului.
„Transportul de brânză a fost însoţit în trafic de la Giurgiu şi până în Dolj. Am efectuat o indisponibilizare a mărfii şi am dispus la Finanţe să valorifice brânza pentru a recupera prejudiciul“, a spus şeful Gărzii Financiare Dolj. Pentru că brânza nu avea acte de provenienţă, administratorul firmei respective s-a ales cu dosar penal.

Gazeta de Sud

14 iunie, 2010

Islanda a aprobat, în unanimitate, legea privind căsătoria între persoane de acelaşi sex



Islanda, singura ţară din lume unde şeful guvernului, dna Johanna Sigurdadottir, este homosexuală declarată, a adoptat vineri o lege care permite căsătoria între persoane de acelaşi sex, vot ce nu a întâmp
inat nici o rezistenţă politică, relatează agenţia Reuters.

Parlamentul (Althingi) a votat cu 49 de voturi ''pentru'' şi nici unul ''împotrivă'' modificarea legii privind căsătoria pentru a include mariajul între ''bărbat şi bărbat, femeie şi femeie'', în plus faţă de cel dintre bărbaţi şi femei. Islanda, cu o populaţie de 320.000 de locuitori, este o ţară tolerantă din punct de vedere social. Biserica Protestantă a Islandei trebuie să decidă dacă va permite mariajul religios între persoane de acelaşi sex, cu toate că legea spune că ''pastorii vor fi liberi întotdeauna, dar niciodată obligaţi să oficieze ceremoniile pentru mariaje homosexuale''. Ţări cu populaţie în majoritate de religie protestantă din nordul Europei, inclusiv Suedia, Norvegia şi Danemarca, au aprobat toate o oarecare formă de uniune civilă între persoane de acelaşi sex, dar această problemă a generat o mare controversă în ţările catolice din zona Mediteranei.

AGERPRES

Ion Geolgău, noul preşedinte al clubului Universitatea Craiova

FC Universitatea Craiova a anunţat că începând cu luni 14 iunie, Ion Geolgău a fost numit în funcţia de preşedinte al clubului, informează site-ul oficial al grupării oltene.Ion Geolgău, 49 de ani, a fost anul trecut pentru o perioadă scurtă director sportiv. Ca jucător el a evoluat la Universitatea Craiova între 1976 şi 1989 şi a strâns 24 de selecţii la echipa naţională. A contribuit la câştigarea a 2 titluri (1980, 1981) şi a Cupei României (1983). Ca antrenor, Geolgău a pregătit Jiul Petroşani, U Craiova, ca secund, şi diverse echipe din Insulele Feroe şi Islanda.

AGERPRES