Pe 6 ianuarie Biserica prăznuieşte Botezul Domnului sau Boboteaza.
Vineri ,6 ianuarie, va avea loc slujba de sfinţire a Apei celei Mari. La Calafat a devenit o tradiţie ca acestă slujbă să fie făcută pe malul Dunării şi aşa cum prevede obiceiul să fie aruncată crucea în apa care simbolizează râul Iordanul unde a fost botezat Domnul Iisus Hristos. Câteva mii de calafeteni vor fi prezenţi ca în fiecare an pentru a lua apă şi a participa la slujba care se va ţine începând cu ora 11.00Tot ân această zi se sfinţesc şi caii care vin împodobiţi purtând busuioc pentru a fi feriţi de rău şi
CE ÎNŢELEGEM PRIN BOBOTEAZĂ
Ziua în care se arată Dumnezeu
În limbaj teologic, Botezul Domnului se mai numeşte şi Epifanie sau Teofanie, termeni proveniţi din greacă şi care înseamnă apariţia, revelarea lui Dumnezeu. Aceasta, deoarece, în momentul în care Iisus a fost botezat, oamenilor le-au fost revelate concomitent Sfânta Treime şi divinitatea Mântuitorului: Cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt s-a pogorât sub forma unui porumbel deasupra capului lui Iisus şi s-a auzit vocea Tatălui mărturisindu-L pe Fiul Său: "Acesta este Fiul meu cel iubit, întru Care am binevoit. Pe Acesta să-L ascultaţi".Cum Iisus, fiind Om şi Dumnezeu în acelaşi timp, nu avea păcate care trebuiau spălate prin botez, alta este semnificaţia: prin Botezul în Iordan, nu Iisus se sfinţeşte, ci, dimpotrivă, El curăţeşte şi sfinţeşte Creaţia, mânjită prin căderea în păcat. Prin Botezul Său, Iisus readuce în lumea creată Duhul Sfânt, pe care omenirea îl pierduse la izgonirea din Rai a primilor oameni.
Apa ca mormânt şi Înviere
Scufundarea în apa Iordanului pre-vesteşte Moartea şi Învierea lui Iisus. Altfel zis, prin botez este omorât şi îngropat Omul Vechi, pentru a Învia ca Om Nou, în-Dumnezeit. De aceea, în icoana clasică a Botezului Domnului, malurile Iordanului sunt înălţate, ele cuprinzându-L pe Iisus ca un mormânt. De aceea, botezul copiilor se face prin trei afundări în apă, semnificând cele trei zile petrecute în mormânt de către Mântuitor.
La Bobotează au loc două slujbe de sfinţire a apei - Agheasma Mare. Prima se săvârşeşte în ajunul Bobotezei, iar preoţii o folosesc la sfinţirea caselor şi a celor ce locuiesc în ele. A doua slujbă, mult mai amplă, are loc chiar pe 6 ianuarie. Cu Agheasma Mare făcută cu acest prilej, sunt stropiţi credincioşii participanţi la slujbă şi biserica. Tot din această Agheasmă Mare, credincioşii iau acasă, în sticle sau alte recipiente curăţate cu grijă în prealabil, pentru a le folosi tot anul, până la Boboteaza viitoare.
Agheasma Mare – Ghid de întrebuinţare
Agheasma Mare se bea dimineaţa, pe nemâncate, ÎNAINTE de Anafură. În zilele când ne împărtăşim, Agheama Mare se ia DUPĂ Împărtăşanie. În restul zilelor, se ia Agheasmă Mică, ÎNAINTE de Anafură. Pentru a fi mai uşor de memorat, "Ierarhia" este următoarea: Împărtăşanie – Agheasmă Mare – Anafură – Agheasmă Mică.Agheasma Mare se ia zilnic între 6 ianuarie şi 14 ianuarie inclusiv. Poate fi luată, însă, şi în restul anului, în timpul posturilor, sau la marile sărbători.Agheasma Mare poate fi administrată bolnavilor tot timpul anului, după cum poate fi folosită ca factor purificator pentru stropitul locuinţei, al gospodăriilor, sau al animalelor. NU se pune busuioc în Agheasmă, fie ea Mare sau Mică. Totuşi, un fir de busuioc poate fi legat de gâtul sticlei, pentru a o deosebi de restul recipientelor. Dacă este ţinută în sticle curate şi bine închise şi dacă nu se bea direct din sticlă, Agheasma Mare se păstrează proaspătă ani de zile.
Botezul Cailor
Are loc la 6 ianuarie al fiecarui an si este o manifestare etnofolclorica traditionala, despre care se spune ca ar data de pe la anii 1900. Acest botez se face „la propriu” de catre preoti, la sate, fiind raspandit in Oltenia, Muntenia si Dobrogea.
Se spune ca cei ce-si boteaza caii vor avea un an bun, cu recolte manoase si - de obicei - acest ritual este urmat de o alergare-intrecere de cai. Multi sateni cred ca, deoarece calul este ajutorul omului in treburile gospodaresti si la munca de pe camp, el ar trebui purificat intocmai ca cel pe care-l slujeste; si de aici - Botezul Cailor.
Aceasta datina a creat si superstitii, dintre care cele mai raspandite sunt: ca si in noaptea de Anul Nou si in noaptea dinaintea zilei Botezului Cailor, fetele mari pun sub perna busuioc pentru a-si visa viitorul sot; sau, calul botezat va fi mult mai sanatos si mai viguros decat unul nebotezat; sau, afumarea grajdului pentru indepartarea duhurilor rele din preajma cailor.
Daca ne miram ca se face Botezul cailor, ce sa spunem despre cei care-si „sfintesc” si caii-putere, am numit autoturismele?! Poate fi o superstitie ramasa tocmai de la Botezul Cailor
MÂINE ACTUALITATEA CALAFETEANĂ VA TRANSMITE IMAGINI VIDEO DE LA EVENIMENT
LA MULŢI ANI celor ce poartă numele Sf. Ion !
RăspundețiȘtergere