Vineri, 22 februarie la
ora 17.00, va avea loc un spectacol extraordinar de muzică și
poezie susținut de tinerii și
copii Centrului Cultural din Calafat (fosta sală a cinematografului).
Manifestarea se va desfăşura în sala mare (sala fostului cinema) unde cei
prezenţi vor lua contact cu tradiţiile româneşti specific sărbătorii de “Dragobete”. Inițiatoarea
acestei frumoase activități artistice este doamna Marinela
Carauleanu, coordonatoarea centrului. La manifestare vor fi
prezente o serie de oficialităţi locale: Primarul Mircea Guță,
Viceprimarul Doru Mitulețu, consilieri locali și
oameni de cultură din Calafat. Iubitorii muzicii şi jocului popular românesc
vor avea bucuria de a revedea ansamblul folcloric “Rozele Calafatului”. În program vor fi momente muzicale deosebite
dar şi o piesă de teatru. Intrarea este liberă fiind aşteptaţi cât mai mulţi
calafeteni.

Pe
această cale redacția ziarului online , Actualitatea
Calafeteană, îi felicită pe inițiatorii acestui frumos proiect
cultural asigurându-i și pe viitor de sprijinul mediatic
pentru diversificarea și promovarea activităților
educative venite în sprijinul comunitatății
locale.
ACTUALITATEA CALAFETEANĂ va
realiza un material video care va fipostat pe ziar.
OBICEIURI LA " DRAGOBETE"
Pe 24 februarie, in ziua cand
Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul,
spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in
Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.
La noi, Dragobete era ziua cand
fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era
frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele
flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase,
pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand
le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si
fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai
apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele:
"Floride fraga
Din luna lui Faur
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti".
In dimineata zilei de Dragobete
fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu
apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute
admiratorilor.
De obicei, tinerii, fete si baieti,
se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind
convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul
Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere,
cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind
si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui.
Era o sarbatoare a grupurilor de tineri care ieseau din sat la padure, faceau o
hora, se sarutau si se imbratisau. Avea toate trasaturile unei sarbatori
premaritale, de antamare a unor relatii intre tinerii din comunitate, ce
anticipau nuntile.
Uneori, fetele se acuzau unele pe
altele pentru farmecele de uraciune facute impotriva
adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se intalneau pentru a-si face
juraminte de prietenie.
Se mai credea ca in ziua de
Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg
perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum
ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri
si alte boli.
Dragobetele era sarbatorit in unele
locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si
primul deschizator de primavara.
Obiceiurile de Dragobete, zi
asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii bucovineni, au fost in buna parte
uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor. Iar in ultimii ani,
Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit
de acel Sfant
Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.
Etimologia
cuvantului Dragobete
Unii filologi
sustin ca numele "Dragobete" provine de la doua cuvinte vechi slave
"dragu" si "biti", care s-ar traduce prin expresia "a
fi drag". Alti filologi sustin ca vine din cuvintele dacice
"trago" - tap (mai tarziu devenit "drago") si
"bete" - picioare. Tapul simbolizand la romani fecunditatea!
Exista si ipoteza
ca "Dragobetele" se traduce prin "chipul frumos din Casa lui
Dumnezeu, tanarul frumos, ales", de la cuvintele dacice "drag",
ce semnifica "chip frumos", "chip de lumina" si "betel"-
"casa lui Dumnezeu".
Sursa: CrestinOrtodox.ro