Primarul Mircea Guţă doreşte refacerea “Asociaţiilor de Locatari” în Calafat

Aşa cum se ştie, conform normelor în vigoare, proprietarii de apartamente pot beneficia de fonduri consistente pentru anveloparea  imobilelor în care locuiesc prin asociaţiile de locatari. Proprietariii nu trebuie să plătească nimic, adică „statul plătește”.

Lucrurile sunt de fapt mai complexe, există fonduri de la bugetul local, de la bugetul de stat; o parte provin din fonduri europene nerambursabile, există bani împrumutați de la BERD. Anveloparea făcută „de primărie” poate asigura un stil arhitectonic unitar, care să nu arate ca un mozaic de petice divers colorate după inspirația fiecăruia. Se rezolvă problema celor care nu ar avea bani sau voință pentru a-și reabilita partea lor de „proprietate comună”. Alături de economia generală de energie se poate asigura și o revigorare estetică a zonelor de locuințe.   Cel mai important aspect este cel al reducerilor pe care le-ar putea face calafetenii la energia termică, deoarece o izolaţie exterioară cu geamuri termopan ridică temperatura cu câteva grade. În momentul de faţă, Primăria intenţionează ca aceste “Asociaţii de Locatari”, cu personalitate juridică, să fie reînfiinţate sau să redevină active.

Au început lucrările de reabilitare a Bulevardului H.C.C. din Calafat

 Cu câteva zile în urmă administraţia locală a demarat lucrările de reabilitare a Bulevardului H.C.C. din Calafat. În fiecare an după topirea zăpezii acest bulevard devine un coşmar pentru conducătorii auto. În proporţie de peste 50% ambele sensuri de drum ale bulevardului sunt deteriorate , cu multe gropi şi porţiuni greu de parcurs. Amintim aici zona cimitirului, a Liceului “Independenţa” cu “Fântâna Învelită” dar şi sectorul de drum de la statuia lui T.Vladimirescu spre fostul depozit de combustibil. Se intenţionează în prima fază astupare gropilor şi aducerea la acelaşi nivel a carosabilului , urmând ca în viitorul sperăm noi cât mai apropiat să se realizeze o modernizare completă a bulevardului prin turnarea unui nou covor asfaltic. Facem un apel la conducătorii auto să fie prudenţi deoarece deja sunt porţiuni semnalizate unde se circulă doar pe o singură bandă.

Noi locuinţe sociale pentru Municipiul Calafat

 Căminul de lângă Stadionul Municipal Calafat  care a fost pus în vânzare de proprietarul SC ASTRA SA Construcții Montaj Craiova şi achiziţionat de Administraţia Locală Calafat a intrat de curând în reparaţii. Lucrările demarate de Primăria Calafat au ca scop amenajare de locuințe sociale destinate închirierii, ţinând cont că locatarii din fosta clădire a Cinematografului Calafat  trebuie evacuaţi, deoarece fostul proprietar şi-a revedicat proprietatea. Vor  fi astfel realizate 16 garsoniere şi 8 apartamente care vor beneficia de tâmplărie termopan (care deja a fost montată) şi de instalaţii sanitare moderne. Pe fiecare nivel vor fi două apartamente şi patru garsoniere. Aceste locuinţe vor veni în sprijinul celor cu posibilităţi materiale reduse care se vor bucura de confort şi siguranţă.

Produse contrafăcute descoperite la Calafat

Cu două zile în urmă la  Punctul de Trecere a Frontierei Calafat, judeţul Dolj, s-a prezentat pentru a efectua formalităţile de frontieră pe sensul de intrare în ţară, cetăţeanul polonez Tadeusz B., în vârstă de 41 ani, conducând un microbuz marca Ford.
Cu ocazia controlului amănunţit, poliţiştii de frontieră împreună cu lucrătorii vamali au descoperit în compartimentul marfă, printre alte bagaje, în patru cutii de carton, un număr de 141 genţi, inscripţionate cu numele unei firme cunoscute, pentru care cetăţeanul polonez nu a putut prezenta documente de provenienţă.
Existând suspiciuni că genţile sunt contrafăcute, bunurile în valoare de 33.840 lei dacă ar fi fost originale, au fost ridicate în vederea expertizării.
Poliţiştii de frontieră au întocmit dosar penal cetăţeanului polonez pentru săvârşirea infracţiunii de punere în circulaţie fără drept de bunuri purtând menţiuni false privind mărcile.

2 FEBRUARIE- SARBATOAREA INTAMPINARII DOMNULUI

Întâmpinarea Domnului numita in popor si Stretenia (dupa numele vechi slavon) este sarbatoarea anuala a zilei in care Sfanta Fecioara Maria, conformandu-se legii (Lev. 12, 8), s-a suit la templul din Ierusalim, la 40 de zile dupa Nasterea Domnului, pentru curatirea ei, cand dumnezeiescul Prunc a fost intampinat si tinut in brate de batranul si Dreptul Simeon (Luca 2, 22 s.u.). Ea se serbeaza deci la 40 de zile dupa Nastere, adica la 2 februarie. La ortodocsi, accentul sarbatorii se pune pe persoana dumnezeiescului Prunc si de aceea e numita Intampinarea Domnului (de catre Simeon), fiind trecuta intre sarbatorile Mantuitorului, pe cand la catolici, pe primul plan sta persoana Preacuratei Fecioare, care a venit la templu pentru curatirea ei, dupa lege. De aceea, la ei sarbatoarea se numeste Curatirea Sfintei Marii (Festum Purificationis Beatae Mariae Virginis) si e trecuta intre sarbatorile Maicii Domnului.

Vechimea acestei sarbatori nu e asa de mare ca a celorlalte praznice imparatesti. Nu o gasim intre sarbatorile enumerate in Constitutiile Apostolice si in Testamentum Domini. Prima mentiune documentara despre existenta acestei sarbatori este cea din memorialul de calatorie al pelerinei Egeria, care ia parte la ea, la Ierusalim, in anii 382-384 si o numeste Quadragesimae de Epiphania. Dintre crestinii rasariteni, numai armenii sarbatoresc pana astazi Intampinarea Domnului tot la vechea data, adica la 14 februarie. Avand o baza biblica, sarbatoarea Intampinarii e respectata si la protestanti, indeosebi la evanghelici (luterani).

A doua zi dupa sarbatoarea Intampinarii Domnului (3 febr.), Biserica Ortodoxa cinsteste amintirea Dreptului Simeon batranul si a Sfintei Proorocite Ana, cele doua personaje biblice principale, care au luat parte la evenimentul istoric comemorat prin marele praznic al Intampinarii (vezi Luca 2,25-38). Crestinii ortodocsi participa la Sfanta Liturghie unde sunt pomeniti pentru iertarea pacatelor si ajutor.

Obiceiuri la Întâmpinarea Domnului

Obiceiuri de Stretenie - Ziua Ursului

La 40 zile dupa Craciun, pe 2 februarie, cand biserica ortodoxa sarbatoreste Intampinarea Domnului, spiritualitatea populara pastreaza sarbatoarea numita Stretenie sau Ziua Ursului. Se considera ca in aceasta zi anotimpul rece se confrunta cu cel cald, sarbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.

Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a castiga bunavointa animalului salbatic, ei asezau pe potecile pe unde obisnuia sa treaca acesta, bucati de carne sau vase cu miere de albine.

Se considera ca puterea acestui animal era transferata asupra oamenilor, in special asupra copiilor, daca acestia se ungeau, in ziua de 2 aprilie, cu grasime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici si caliti in viata, copiii firavi erau botezati cu numele de Ursu.

Bolnavii de "sperietoare" erau tratati in aceasta zi prin afumare cu par smuls dintr-o blana de urs iar, in satele pe unde se intampla sa treaca tiganii ursari, se obisnuia ca barbatii sa fie "calcati terapeutic" de catre ursii dresati.

Schimbarea anotimpurilor era pusa pe seama aparitiei sau disparitiei ursului, pe 2 aprilie, credinta intalnita nu numai la bucovineni ci si in intreg spatiul carpatic, in nordul Europei si chiar in unele zone din America.

Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dimpotriva, daca in ziua de Stretenie cerul este innorat, ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.

De ziua ursului, in functie de starea vremii, batranii faceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind acum un adevarat "grafic" al semanaturilor de primavara.

Ziua era considerata, pe alocuri, ca fiind si inceputul anului nou pomi-viticol. Prin livezi se purtau adevarate dialoguri intre pomicultori si pomi, iar pomii fructiferi fara rod in anul ce a trecut erau amenintati cu securea. Se credea ca in felul acesta, pomii vor fi determinati sa rodeasca.

Legat de acest moment calendaristic, se mai credea ca Stretenia, sub infatisarea unei divinitati meteorologice feminine, trecea peste ape. Daca acestea nu erau inghetate, Stretenia facea un pod de gheata peste ele.