Din pacate, motiunea simpla pe Sanatate nu ar duce la demiterea ministrului Sanatatii, chiar daca, printr-o minune, ar fi adoptata. Attila Cseke, unul dintre cei mai slabi, daca nu chiar cel mai slab ministru al actualului Cabinet, ar trebui indepartat pana cand nu reuseste sa faca si mai mult rau decat pana acum atat domeniului pe care-l pastoreste, cat si imaginii guvernului.
Este foarte adevarat ca domnia sa a preluat un domeniu ajuns pe perfuzii, dupa ce ani de zile tratamente gresite i-au agravat bolile cronice. Subfinantata cronic, macinata de tot felul de gauri negre, tot mai slabit de o masiva hemoragie de medici si asistente, dar si de blazarea celor ramasi, care sunt foarte prost platiti, Sanatatea era, intr-adevar, un domeniu de sacrificiu.
Asa ca, pe principiul "cine nu mananca bataturica nu primeste ochisor", pentru a pune mana pe banosul Mediu, UDMR a trebuit sa ia si un minister de sacrificiu. Niciun partid si niciun ministru nu a avut nimic de castigat din punct de vedere politic de pe urma gestionarii Sanatatii. Dimpotriva. Iar maghiarii nu au gasit ceva mai breaz in ograda proprie decat un notar. Experienta ultimilor ani ne-a aratat ca un medic mare nu este neaparat un ministru mare, pentru ca medicina nu presupune abilitatile manageriale pe care le presupune functia administrativa.
Dar un profan in materie de medicina nu are cum sa gestioneze macar pe avarie un domeniu pe care nu are cum sa-l inteleaga in profunzime daca nu a pus mana in viata lui pe un stetoscop.
Solutia de mijloc exista. Este vorba de specialistii in management sanitar, oameni cu pregatire speciala. Dintr-un motiv greu de inteles niciodata insa un astfel de specialist nu a ajuns la carma Sanatatii, iar rezulatele sunt vizibile cu ochiul liber. Din acest punct de vedere, era greu ca notarul Attila Cseke sa aiba viziunea necesara salvarii sistemului. Avea insa, cu ajutorul unor consilieri foarte buni, sansa unei prestatii cat de cat onorabile. A ratat-o cu brio. Solutiile avansate de Attila Cseke nu valoreaza nici macat cat un algocalmin administrat unui bolanv de cancer.
Prima sa mare gaselnita a fost taxa pe fast-food, o masura cu potential benefic pentru starea de sanatate a poporului, daca ar fi fost inteligent sau macar complet conceputa, adica sa contina precis ingredientele sau produsele taxate, dar si masuri de stimulare a consumului celor sanatoase.
Dl. Attila Cseke s-a multumit sa arunce pe piata ideea, fara sa fie apoi capabil sa o dezvolte si sa-i dea un aer coerent dincolo de incendiarul enunt initial. Si cat timp in minister se lucreaza de zor la taxa pe fast food, ministrul a mai lovit o data ucigator: beneficiarii concediilor medicale vor fi verificati acasa, de echipe mixte. Bolnavii au voie sa fie plecati doua ore dimineata si doua ore dupa-amiaza, in rest sunt legati de glie la dispozitia controlorilor. Numai un profan putea gandi asa tampenie. Exista boli, de exemplu cele psihice, in care plimbarile lungi sunt recomandate. Exista boli care presupun deplasarea bolnavului la tratament de mai multe ori pe zi, exista boli in care bolnavul nu se poate ridica din pat pentru a le deschide usa inspectorilor sau boli in care bolnavul, rapus de exemplu de febra, doarme profund si nu aude soneria. Si, in general, nu vad cum poate fi obligat un om sa deschida usa cuiva care nu detine un mandat de perchezitie, ceea ce dl. ministru notar putea sti. Dar, dincolo de toate acestea, oare costul pe care-l presupun astfel de controale nu face cat economia obtinuta din anularea catorva concedii medicale?Si ca sa arate ca stapaneste situatia ca nimeni altul, ministrul Sanatatii a gasit solutia solutiilor: programarile la medicul de familie. De aia nu merge treaba bine, ca e aglomeratie la usa cabinetelor. De parca medicii insisi nu-si puteau face ordine, daca doreau, fara ca ministrul sa impuna programarile telefonice si suprataxa pentru cei care vin neprogramati. Dar ministrul nu numai ca nu aduce beneficii Santatii, ci mai si prejudiciaza imaginea cabinetului. Attila Cseke a participat pe 15 martie la mitingul de la Cluj unde a fost afisata pancarda cu mesajul: "Tinutul Secuiesc nu e pamant romanesc".
Pericolul secensionist in Europa de astazi este, practic, zero si inflamarile pe aceasta tema sunt false, dar este inadmisibil ca un membru al Guvernului Romaniei sa fie asociat cu un astfel de mesaj. La fel de grav este ca nici domnia sa si nici premierul nu au considerat necesar sa dea explicatii.
StiriROL.ro
Este foarte adevarat ca domnia sa a preluat un domeniu ajuns pe perfuzii, dupa ce ani de zile tratamente gresite i-au agravat bolile cronice. Subfinantata cronic, macinata de tot felul de gauri negre, tot mai slabit de o masiva hemoragie de medici si asistente, dar si de blazarea celor ramasi, care sunt foarte prost platiti, Sanatatea era, intr-adevar, un domeniu de sacrificiu.
Asa ca, pe principiul "cine nu mananca bataturica nu primeste ochisor", pentru a pune mana pe banosul Mediu, UDMR a trebuit sa ia si un minister de sacrificiu. Niciun partid si niciun ministru nu a avut nimic de castigat din punct de vedere politic de pe urma gestionarii Sanatatii. Dimpotriva. Iar maghiarii nu au gasit ceva mai breaz in ograda proprie decat un notar. Experienta ultimilor ani ne-a aratat ca un medic mare nu este neaparat un ministru mare, pentru ca medicina nu presupune abilitatile manageriale pe care le presupune functia administrativa.
Dar un profan in materie de medicina nu are cum sa gestioneze macar pe avarie un domeniu pe care nu are cum sa-l inteleaga in profunzime daca nu a pus mana in viata lui pe un stetoscop.
Solutia de mijloc exista. Este vorba de specialistii in management sanitar, oameni cu pregatire speciala. Dintr-un motiv greu de inteles niciodata insa un astfel de specialist nu a ajuns la carma Sanatatii, iar rezulatele sunt vizibile cu ochiul liber. Din acest punct de vedere, era greu ca notarul Attila Cseke sa aiba viziunea necesara salvarii sistemului. Avea insa, cu ajutorul unor consilieri foarte buni, sansa unei prestatii cat de cat onorabile. A ratat-o cu brio. Solutiile avansate de Attila Cseke nu valoreaza nici macat cat un algocalmin administrat unui bolanv de cancer.
Prima sa mare gaselnita a fost taxa pe fast-food, o masura cu potential benefic pentru starea de sanatate a poporului, daca ar fi fost inteligent sau macar complet conceputa, adica sa contina precis ingredientele sau produsele taxate, dar si masuri de stimulare a consumului celor sanatoase.
Dl. Attila Cseke s-a multumit sa arunce pe piata ideea, fara sa fie apoi capabil sa o dezvolte si sa-i dea un aer coerent dincolo de incendiarul enunt initial. Si cat timp in minister se lucreaza de zor la taxa pe fast food, ministrul a mai lovit o data ucigator: beneficiarii concediilor medicale vor fi verificati acasa, de echipe mixte. Bolnavii au voie sa fie plecati doua ore dimineata si doua ore dupa-amiaza, in rest sunt legati de glie la dispozitia controlorilor. Numai un profan putea gandi asa tampenie. Exista boli, de exemplu cele psihice, in care plimbarile lungi sunt recomandate. Exista boli care presupun deplasarea bolnavului la tratament de mai multe ori pe zi, exista boli in care bolnavul nu se poate ridica din pat pentru a le deschide usa inspectorilor sau boli in care bolnavul, rapus de exemplu de febra, doarme profund si nu aude soneria. Si, in general, nu vad cum poate fi obligat un om sa deschida usa cuiva care nu detine un mandat de perchezitie, ceea ce dl. ministru notar putea sti. Dar, dincolo de toate acestea, oare costul pe care-l presupun astfel de controale nu face cat economia obtinuta din anularea catorva concedii medicale?Si ca sa arate ca stapaneste situatia ca nimeni altul, ministrul Sanatatii a gasit solutia solutiilor: programarile la medicul de familie. De aia nu merge treaba bine, ca e aglomeratie la usa cabinetelor. De parca medicii insisi nu-si puteau face ordine, daca doreau, fara ca ministrul sa impuna programarile telefonice si suprataxa pentru cei care vin neprogramati. Dar ministrul nu numai ca nu aduce beneficii Santatii, ci mai si prejudiciaza imaginea cabinetului. Attila Cseke a participat pe 15 martie la mitingul de la Cluj unde a fost afisata pancarda cu mesajul: "Tinutul Secuiesc nu e pamant romanesc".
Pericolul secensionist in Europa de astazi este, practic, zero si inflamarile pe aceasta tema sunt false, dar este inadmisibil ca un membru al Guvernului Romaniei sa fie asociat cu un astfel de mesaj. La fel de grav este ca nici domnia sa si nici premierul nu au considerat necesar sa dea explicatii.
StiriROL.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu