Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Marie Mică, este prima sărbătoare a noului an bisericesc care a început la 1 septembrie, ziua fiind serbată, miercuri, în numeroase biserici şi mănăstiri din Biserica Ortodoxă Română care au acest hram. Este ziua de sărbătoare a tuturor celor ce poarta numele de Maria, Marin, Marian, Mariana, fiind peste 2,2 milioane de români cu acest nume.
Naşterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie , este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deşi nu este considerată o scriere canonică, informaţiile oferite pot fi considerate totuşi veridice.Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru simplul motiv că nu aveau urmaşi, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oameni, deoarece lipsa copiilor era considerată în acea perioadă ca un blestem din partea lui Dumnezeu. Şi totuşi, cei doi părinţi credincioşi nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare cu lacrimi şi nădăjduind în bunătatea Lui. Tradiţia spune că, în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemaţi. Întristaţi, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune. Ioachim a zis către soţia sa Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu mă duc la munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi şi ne va da nouă un copil" . Pe acestă cale alege să meargă şi Ana, Dumnezeu rămânând pentru cei doi ultima soluţie.
Mai întâi, naşterea Mariei a fost anunţată de către Arhanghelul Gavriil lui Ioachim, şi apoi Anei. Într-una din zile, pe când şedea în grădină plângând şi rugându-se, Anei i s-a arătat îngerul Domnului, zicându-i: „Rugăciunile tale, Ano, au străbătut cerul şi lacrimile tale au ajuns la Dumnezeu, iar îndurarea lui s-a pogorât asupra ta. Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvantată prin care se va da mântuire lumii”. După nouă luni, a născut-o pe Maria, viitoarea Sfânta Fecioară Maria, care a fost aleasă de Dumnezeu să-l poarte în pântece şi să-L nască pe Mântuitorul lumii, cum se proorocise. Drept mulţumire, Sfinţii Ioachim şi Ana îşi închină prunca lor lui Dumnezeu şi o duc la Templu (Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, 21 noiembrie), pentru a vieţui în cinste şi neprihănire.
După Sfînta Liturghie, conform tradiţiei, toţi cei care poartă numele Sfintei Maria trebuie să împartă bucate de post sau produse din peşte (mâine, fiind dezlegare la vin, untdelemn şi peşte). De asemenea, milostenia făcută la biserică este pentru sănătate şi mântuire. Tot la 8 septembrie, femeile care nu pot face copii sau cele care doresc să nască uşor trebuie să meargă la biserică să se roage Maicii Domnului şi sfinţilor Ioachim şi Ana, pentru a primi binecuvîntarea şi pentru ca, prin rugăciunile lor, să li se dezlege pântecele.
Preot Cristian Rudăreanu
Naşterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie , este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deşi nu este considerată o scriere canonică, informaţiile oferite pot fi considerate totuşi veridice.Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru simplul motiv că nu aveau urmaşi, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oameni, deoarece lipsa copiilor era considerată în acea perioadă ca un blestem din partea lui Dumnezeu. Şi totuşi, cei doi părinţi credincioşi nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare cu lacrimi şi nădăjduind în bunătatea Lui. Tradiţia spune că, în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemaţi. Întristaţi, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune. Ioachim a zis către soţia sa Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu mă duc la munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi şi ne va da nouă un copil" . Pe acestă cale alege să meargă şi Ana, Dumnezeu rămânând pentru cei doi ultima soluţie.
Mai întâi, naşterea Mariei a fost anunţată de către Arhanghelul Gavriil lui Ioachim, şi apoi Anei. Într-una din zile, pe când şedea în grădină plângând şi rugându-se, Anei i s-a arătat îngerul Domnului, zicându-i: „Rugăciunile tale, Ano, au străbătut cerul şi lacrimile tale au ajuns la Dumnezeu, iar îndurarea lui s-a pogorât asupra ta. Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvantată prin care se va da mântuire lumii”. După nouă luni, a născut-o pe Maria, viitoarea Sfânta Fecioară Maria, care a fost aleasă de Dumnezeu să-l poarte în pântece şi să-L nască pe Mântuitorul lumii, cum se proorocise. Drept mulţumire, Sfinţii Ioachim şi Ana îşi închină prunca lor lui Dumnezeu şi o duc la Templu (Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, 21 noiembrie), pentru a vieţui în cinste şi neprihănire.
După Sfînta Liturghie, conform tradiţiei, toţi cei care poartă numele Sfintei Maria trebuie să împartă bucate de post sau produse din peşte (mâine, fiind dezlegare la vin, untdelemn şi peşte). De asemenea, milostenia făcută la biserică este pentru sănătate şi mântuire. Tot la 8 septembrie, femeile care nu pot face copii sau cele care doresc să nască uşor trebuie să meargă la biserică să se roage Maicii Domnului şi sfinţilor Ioachim şi Ana, pentru a primi binecuvîntarea şi pentru ca, prin rugăciunile lor, să li se dezlege pântecele.
Preot Cristian Rudăreanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu