14 iulie, 2010

Creditul last-minute. Cum se împrumută România de pe-o zi pe alta pentru că nu mai are bani


Cu doar o zi înainte ministerul a încercat să ia un împrumut de 750 de milioane de lei de la bănci cu o scadenţă mai mare, de 12 luni. Pentru că băncile au solicitat dobânzi mai mari decât a vrut să plătească ministerul, din cele 750 de milioane programate, statul a împrumutat doar 88,91 milioane de lei, la un randament mediu de 6,99% pe an.

"Ce să facă şi ei, profită de faptul că dobânzile la împrumuturile pe termen foarte scurt, overnight, sunt foarte mici. Au încercat să ia pe termen lung şi nu au obţinut dobânda pe care au vrut-o. Asta e. Piaţa e plină de bani, nu ar avea probleme să se împrumute. Parcă se încăpăţânează prea mult să ţină costul împrumuturilor atât de jos", a declarat pentru Gândul consultantul financiar Bogdan Baltazar.

Statul a împrumutat mai puţin de jumătate din cât voia

Dificultatea Finanţelor de a împrumuta la dobânzi bune de la bănci a apărut în luna mai. Astfel, în timp ce ministerul şi-a propus de atunci până acum să împrumute de la bancheri, prin obligaţiuni, 4,45 miliarde de lei, suma efectivă pe care a luat-o a fost de 990 de milioane de lei. Situaţia este similară şi în cazul împrumuturilor prin certificate de trezorerie: în aceeaşi perioadă, din mai până în prezent, statul a luat de la bănci doar trei miliarde de lei, deşi anunţase că va împrumuta în total 6,9 miliarde, conform unei analize ING.

"Menţinând strategia de a nu plăti randamente mai mari de 7% pentru titluri de stat, Ministerul Finanţelor a atras o sumă modică (89 milioane RON) comparativ cu suma intenţionată (750 de milioane RON) şi cu nevoile de finanţare ale bugetului (aproximativ 39 miliarde RON până la sfârşitul anului, incluzând şi răscumpările)", explică Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-şef al ING România, într-un raport. El a precizat că datele ministerului cumulate cu cele ale BNR permit calcularea randamentului mediu cerut de piaţă, care este de 7,7%, cel maxim fiind de 8%. "Deoarece ne apropiem de sfârşitul perioadei de constituire a rezervelor, randamentele pe termen lung cresc şi probabil vor continua să crească. Acest lucru înseamnă că Ministerul Finanţelor a ratat o ocazie importantă de a se împrumuta ieftin ieri (luni, n.r.)", a adăugat economistul-şef.

Vlădescu, nemulţumit că bancherii vor dobânzi de 8%


Acum o lună, Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice, a declarat că Finanţele au respins ofertele mai multor licitaţii pentru că băncile au cerut dobânzi prea mari.

"Decizia noastră de a respinge ofertele la mai multe licitaţii succesive a fost generată de presiunea destul de dură venită din partea băncilor. La modul cum au majorat dobânzile în numai câteva săptămâni, fără să fi fost legat de vreo evoluţie a dobânzii de refinanţare de la BNR sau de ratingul de ţară, nu puteam reacţiona altfel. Nu suntem chiar disperaţi, avem bani în Trezorerie, aşa că ne batem cu băncile. Au şi ele argumentele lor, noi le avem pe ale noastre, rămâne să vedem care sunt mai puternice", a declarat Vlădescu într-un interviu acordat Ziarului Financiar. El a precizat atunci că la unele licitaţii s-au cerut şi dobânzi de 8%, ceea ce era prea mult. De la acel anunţ situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult. La scurt timp după acel interviu Guvernul a anunţat majorarea TVA de la 19% la 24%, ceea ce va duce la creşterea inflaţiei şi la adâncirea scăderii economice de la 0,5% până la 3% din PIB.

Anul acesta România trebuie să împrumute, în total, cel puţin 13 miliarde de euro pentru a acoperi deficitul bugetar, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului, dar şi pentru a plăti creditele mai vechi cu altele mai noi. Din acest total, circa 4,5 miliarde de euro vor fi împrumutaţi doar pentru a returna băncilor împrumuturile mai vechi.

Datoria publică a României a ajuns la 34% din PIB

Datoria publică a ajuns la finele lunii aprilie la 41,1 miliarde de euro, respectiv 34% din PIB, în creştere cu 2,2 miliarde de euro faţă de nivelul din martie. La finele primului trimestru, datoria publică era de 30,6% din PIB. Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat la începutul acestui an că România nu îşi poate permite o datorie publică mai mare de 35% din PIB.

Gandul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu